Trei unicate de văzut între Herculane și Bozovici

Caraș-Severin este unul dintre cele mai bogate județe din România în monumente ale naturii sau create, în timp, de mâna omului. Suprafața sa coincide în mare parte cu cele patru parcuri naționale din sud-vest, Semenic, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei și Porțile de Fier. Dintre atracțiile turistice nu trebuie ratate Poiana Mărului – Muntele Mic (Pietrele Scorilo de pe Muntele Mic, poiana cu narcise de la Zervești, lacurile de acumulare Zervești și Poiana Mărului, masivele Muntele Mic, Țarcu, Godeanu, Poiana Ruscă), Cheile Nerei (peșterile Sf. Elena, Lenuța, Porcarului etc., Lacul Dracului, Cascada Beușnița), Moldova-Nouă (Clisura Dunării, Rezervația Valea Mare, Grota lui Filip, lanțul de cascade pe râul Moldavița, Insula Ostrovul Decebal), Semenic – Reșița – Valea Carașului (cu stațiunile Semenic, Crivaia, Trei Ape, Secu, Cheile Carașului, Peștera Liliecilor, avenul Poiana Gropii și cea mai mare suprafață de pădure cvasivirgină din Europa, cu suprafața aproximativă de 5.000 ha și arbori de peste 350 ani.) și Băile Herculane – Valea Cernei (Herculane, peșterile Grota Haiducilor, Adam etc., Grota cu Abur, Șapte Izvoare).

Astăzi însă vă recomandăm, dacă vă mai rămâne timp – sau ar trebui să vă rămână, dacă doriți printre amintiri lucruri și locuri de neuitat – să vizitați câteva zone devenite celebre în toată lumea: Cascada Bigăr, complexul mulinologic de la Rudăria și 7 Izvoare, în amonte de Băile Herculane. Traseul este unul care nu presupune deloc efort și se află între Parcul Național Domogled – Valea Cernei și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

7 Izvoare

Locul denumit 7 Izvoare se află la 4 km în amonte de Băile Herculane. Este foarte ușor de găsit: de la Orșova (Mehedinți) circulați pe E 70, treceți prin Topleț și apoi, pe DN 67 D, urmând cursul Cernei, ajungeți la Băile Herculane și, mai departe, la cădițele și ștrandul termal de la 7 Izvoare, până-n Lacul Prisaca, toate situate în stânga șoselei, între aceasta și Cerna sau între un drum secundar și Cerna. Cândva, se spunea că existau șapte izvoare calde și șapte izvoare reci. Cele reci ar fi dispărut sub lacul de acumulare hidroenergetic Prisaca, el însuși loc minunat de relaxare în natură. Nici pe cele calde nu le-a mai numărat cineva, să vadă dacă mai sunt sau nu șapte la număr. Cert este că în zonă sunt câteva izvoare calde chiar în mijlocul râului Cerna, unde se bulucesc și azi să-și trateze maladiile în special persoanele vârstnice. De-a lungul timpului s-au amenajat două ștranduri, unul termo-salin și altul termal, destul de căutate de turiști, nu doar pentru proprietățile curative ale apelor, ci și pentru peisajul rar al Văii Cernei. Până la ștranduri, considerate de mulți unele dintre cele mai frumoase din țară, sunt câteva bazine termale, amenajate cam empiric, denumite „la cădițe“, iar înnoptarea se poate face fie în cele două campinguri, fie în hotelurile și pensiunile din apropiere. Nu vă așteptați la lux; termalele de la 7 Izvoare sunt mai degrabă pentru turistul mediu (ca venituri), dar mai ales pentru cei care îndrăgesc drumețiile, zona abundând de trasee turistice spectaculoase.

Morile cu ciutură, unicat în Europa Centrală și de Est

De la 7 Izvoare vă întoarceți către Herculane, ieșiți din stațiune și, la dreapta, vă continuați drumul pe E 70, Orșova – Caransebeș. În zona localității Plugova părăsiți E 70 și urmați, la stânga, DN 57B, către Bozovici. Undeva, între Prigor și Bozovici, faceți din nou stânga, pe DC 571 F, către localitatea Eftimie Murgu. Aici veți vedea, urmând – chiar și cu mașina, drumul este bunicel, dar de preferat ar fi să admirați totul pas cu pas, într-o călătorie pe jos – traseul din Cheile Rudăria și acel unicat în Europa Centrală și de Est, complexul mulinologic de la Rudăria. În fapt, niște mori de apă amplasate pe cursul râului cu același nume, dar vechi, foarte vechi, trecute în patrimoniul mondial UNESCO. Nu doar morile în sine sunt o raritate, ci și felul excepțional, cumva de neînțeles pentru mulți, de exploatare comună a acestora. Ele aparțin fie unui grup de familii, fie satului; primul din lista afișată la ușa morii care aduce un sac la măcinat pornește moara, lasă produsul la măcinat și pleacă; următorul căruia îi vine rândul vine și adună măcinișul, îl pune în sac și-și varsă propriul conținut în moară, putând colecta el făina sau mălaiul ori următorul sătean. Ideea este că nu există nici cea mai mică tentativă de înșelăciune ori lipsă de responsabilitate. Toți sunt răspunzători de făina consăteanului și de mori, după cum toți se folosesc de ele. Anumite surse susțin că acest mod de a măcina cerealele se folosește de prin secolele II-III (pentru alac sau grâul primitiv, Triticum monococcum). În anul 1772, documentele rețin că la Rudăria existau 8 mori, în 1874 – 51 de mori de apă, iar după mai multe inundații repetate, jumătate ar fi fost distruse. Astăzi, se mai păstrează 22 de mori de apă, refăcute, în anul 2000, din fonduri europene, după un proiect al Muzeului Astra din Sibiu, și din nou refăcute, anul trecut, din fonduri guvernamentale, dar cu aportul localnicilor, după viiturile din 2014. Morile din comuna Eftimie Murgu, denumite și mori cu ciutură, sunt din lemn, acoperite cu șiță și folosesc tehnica măturării de piatra morii. Pentru că debitul râului este mic, au fost amenajate acumulări în amonte de fiecare moară.

Ele poartă nume diferite, cum ar fi „Moara cu Tunel“, „Moara Firizoane“, „Îndărătnica de la Perete“, „Îndărătnica Mică“, Îndărătnica Nouă“, „Moara din Țarină“, „Moara Pațaoanea“ etc.

Cascada Bigăr

După ce ieșiți din comuna Eftimie Murgu mergeți pe DN 57B, înspre Bozovici. La 13 km înspre vest, după Bozovici, la intrare pe Cheile Minișului, pe Valea Nerei, în dreptul indicatorului Paralela 45, chiar pe dreapta, găsiți Cascada Bigăr. Vă va ajuta și faptul că veți observa multe mașini parcate pe marginea drumului și există, de asemenea, un loc amenajat pentru vizitatori. Mica revărsare de apă nu a fost cunoscută – admirată sigur, dar nu și cunoscută – până la realizarea documentarului National Geographic despre România, în 2010. De atunci a început epopeea sa națională și mondială, ulterior fiind cuprinsă într-un clasament top 10 al celor mai speciale și unice cascade din lume. Ce are atât de impresionant? Forma de evantai sub care se prelinge apa de pe o stâncă îmbrăcată în mușchi. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. De fapt, perimetrul este cuprins în aria protejată „Rezervația naturală Izbucul Bigăr“, din cadrul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, totul fiind de-o frumusețe rară. Pe lângă izvoare, abrupturi calca­roase, ponoare, avene, lapiezuri etc., avem izbucul sau izvorul Bigăr, un curs de apă subteran care străbate peștera cu același nume. La vărsarea în râul Miniș, afluent al Nerei, apa trece peste acel prag stâncos din tuf calcaros îmbrăcat cu mușchi, formând cascada Bigăr, o raritate neexploatată turistic așa cum s-ar cuveni.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 50-51