„Cos pentru o cauză“, mai mult decât o expoziție de cămăși naționale

Acum 10 ani se înființa Semne Cusute, o comunitate formată din câteva doamne care redescopereau pasiunea de a coase cămăși naționale. Evoluția a fost spectaculoasă pentru că, în timp, aproximativ 42.000 de persoane au luat acul în mână și au început a coase, însă nu oricum, ci ținând cont de specificul cămășilor în funcție de zonă, tocmai pentru ca fiecare să fie executată cât mai corect. Au fost organizate diverse expoziții în țară și în străinătate, unde au fost prezentate cămășile cusute în această perioadă, iar la finalul lunii iunie a fost vernisată o altfel de expoziție, „Cos pentru o cauză“. Cămăși create doar din materiale naturale, care susțin un mesaj puternic: modul în care alegem să trăim, să mâncăm și chiar să ne îmbrăcăm va influența lumea în care trăim noi și copiii noștri.

Un exercițiu de imaginație

Expoziția „Cos pentru o cauză“ este despre modă și activism inspirat din tradiție, un exercițiu de imaginație propus de doamnele care și-au asumat un rol: acela de a arăta pe aceeași cămașă, în oglindă, pe de o parte lumea veche, echilibrată și cu rost, așa cum am moștenit-o și care a fost ilustrată de-a lungul timpului pe cămășile bunicilor, iar pe de cealaltă parte, în contrast, lumea de astăzi gri, superficială și cu foarte multe probleme cauzate de consum și de lipsa de empatie.

„Împlinim 10 ani de Semne Cusute și vrem să demonstrăm că am ajuns la un anumit nivel de maturitate. Noi nu suntem în stare doar să reproducem cusăturile de pe cămășile vechi, ci putem să gândim și să creăm propriile noastre mesaje pe care să le transmitem generațiilor viitoare. Considerăm că această cauză este una nobilă și vrem să tragem un semnal de alarmă. A avea o bunăstare nu înseamnă a avea un profit tot mai mare pe care să-l măsurăm în bani, ci trebuie să trăim într-o lume cu biodiversitate, cu echilibru, cu respect față de toate formele de viață. Acțiunile noastre de a produce, de a ne îmbrăca nu trebuie să aibă efecte asupra mediului pentru că vrem ca și generațiile viitoare să se bucure de fructe, de flori, de o copilărie fericită și produse sănătoase“, a declarat Ioana Corduneanu, fondatoarea Semne Cusute.

Cămăși unice, același mesaj

Fiecare cămașă din această expoziție este unică, începând de la tehnicile de cusut până la motivele alese, chiar și zonele din care provin sunt diferite, însă toate au fost create cu același scop.

Cămășile tradiționale ilustrează o lume completă. Cei care le admiră de la distanță sunt fascinați de culoare, de strălucire, de flori și de stele. Dar cei care le cos şi meditează asupra lor nu au cum să piardă din vedere importanță insectelor: fluturi, albine, furnici, buburuze, cărăbuși și alte gâzuțe. De exemplu, una dintre cămășile pe care nu ai cum să nu le observi este creația Ioanei, care a pus pe pânză simbolurile care descriu euro și dolarul. O inițiativă deloc întâmplătoare.

„Am ilustrat bogăția lumii vechi printr-o serie de simboluri, în contrast cu așa-zisa bogăție de astăzi care se vede doar prin măsura banilor. De aceea, în loc de izvoadele străvechi – fluturi și albine, pe cea de-a doua parte a cămășii apar euro și dolarul. Adică ce ar fi dacă am prețui, în loc de fluturi și albine, doar euro și dolarii? Este clar că lumea ar deveni tot mai palidă, mai ștearsă și la un moment dat s-ar destrăma“, a mai punctat fondatoarea Semne Cusute.

Ce impact! Ce asociere! Oare câți dintre noi ne gândim atunci când cumpărăm ceva la impactul pe care îl are gestul nostru asupra lumii întregi? Ne gândim câți oameni au muncit pentru noul tricou ori pentru noii blugi? Ori cum au fost create aceste obiecte vestimentare și cât timp le vom purta sau unde vor ajunge după ce ne vor fi de folos? Cred că prea puțini dintre noi și de mult prea puține ori ne gândim la consecințele alegerilor noastre.

„Am moștenit și am primit totul pe tavă și tot ce ne rămâne de făcut este să apreciem, să transmitem și să celebrăm creativitatea alor noștri. Atunci când profitul companiilor nu se va mai măsura în cifre și bani, ci în sănătate și fericire, vom înțelege ce înseamnă bunăstare. În lumea pe care mi-o doresc nu există formă de  viață mică și neînsemnată, specie mai mult sau mai puțin evoluată. Fiecare fărâmă de viață e sfântă și magică“, a argumentat Ioana Corduneanu în mesajul atașat cămășii din expoziție.

O altă cămașă ce mi-a atras atenția avea pe piept o mulțime de gâze.

„Această cămașă este cusută după un izvod vechi din colecția Muzeului Țăranului Român. Este vorba despre un izvod donat în anul 1906 de către Ecaterina Cantacuzino, soția nababului. Este un model de Ilfov, ce a plecat de la altițe, pentru că în colecția muzeului era doar o altiță, de la care am pornit, iar restul cămășii este așa cum mi l-am imaginat eu. Am cusut pe pânză de in, cu mătase, iar pe piept mi-am imaginat un stol de gâze“, a declarat Ștefania Atanasiu, membră a comunității Semne Cusute.

Cămașa a fost cusută în Luxemburg și deja și-a început periplul prin lume, iar la întrebarea „de ce este importat să fim mai atenți la ce purtăm și ce consumăm?“, creatoarea cămășii a răspuns cu o voce sugrumată de emoții: „Pentru că avem o datorie față de copiii noștri. Avem copii și trebuie să fim conștienți de lumea pe care le-o lăsăm.“

Munți de… haine

Fondatoarea Semne Cusute susține faptul că industria textilă a impus conceptul de fast fashion, adică de modă accelerată, iar producătorii au încercat să răspundă nevoilor false din mintea cumpărătorilor și au realizat obiecte vestimentare din materiale foarte ieftine și de proastă calitate. Și așa se creează munți de gunoaie ce nu se mai integrează în natură. Există în acest moment haine suficiente pentru a ne îmbrăca cu toții mulți ani de acum încolo. Pentru a combate acest concept există slow fashion care înseamnă, printre altele, a crea haine în timp mai lung, din materiale durabile. Iar pentru acest concept tradiția este sursă de inspirație. România nu are o tradiție în design, mai spune Ioana, dar regăsim foarte mult design în tradiție, iar expozițiile pe care comunitatea le organizează reprezintă validează spusele ei.

„În această industrie se folosesc materiale care nu se mai integrează în natură și chiar ne fac rău în timp ce le purtăm. Este foarte greu să ne întoarcem la materialele naturale, dar în țară încă se mai produc pânzeturi de in și cânepă și potențial există inclusiv în ceea ce înseamnă producerea mătăsii, ca să nu mai amintim de lână. Sunt convinsă că tot mai multă lume ar adera la această cauză, dacă ar fi în cunoștință de cauză! Nu suntem bine informați cu privire la efectele secundare ale produselor de fast fashion pe care le cumpărăm. Noi nu ne imaginăm că, din cauza blugilor pe care îi purtăm, zeci de mii de persoane din India se îmbolnăvesc, mor sau se sinucid. Trebuie să știm că industria blugilor este foarte poluantă. Ei sunt lucrați din bumbac, care consumă foarte multă apă și are nevoie de multe substanțe care dăunează, inclusiv cele folosite în procesul de colorare“, a mai spus fondatoarea Semne Cusute.

Și tot în cadrul expoziției găsim materiale de informare care „să ne deschidă ochii“. Și mai regăsim ceva, pantaloni de cânepă, asemănători blugilor. Iată că există soluții, dacă s-ar dori! S-ar putea produce materiale și s-ar putea purta pantaloni 100% din cânepă ce vor oferi un confort termic mai bun și care vor avea o durată cuprinsă între 5 și 10 ani. Bun, ne dăm seama de diferențe, însă magazinele în continuare ne vor oferi ceea ce marii producătorii aduc în piață, trebuie știut însă că putem cumpăra materialele inclusiv de pe site-ul asociației, iar mai apoi ne putem croi obiecte vestimentare care să ni se potrivească și pe care să le purtăm cu mândrie mult timp.

Câte semnale de alarmă într-o singură expoziție! Câtă etică uitată și cât bun gust exprimat în cămășile naționale! Nu doar bun gust, ci și un adevărat semnal de alarmă cu privire la tot ceea ce înseamnă alegerile noastre pornind chiar de la simplul gând ce ne-am face dacă polenizatorii n-ar mai exista. Cel mai probabil, așa cum spune un mare învățat, noi n-am mai exista!

Și pentru ca acest mesaj să ajungă la cât mai multe persoane, cămășile vor putea fi admirate în viitor și în cadrul altor expoziții organizate fie în țară, fie în străinătate, dar și în mediul online.

Larissa DINU