Romania

Agricultura regenerativă trebuie să facă parte din soluția de diminuare a efectelor schimbărilor climatice

Agricultura regenerativă trebuie să facă parte din soluția de diminuare a efectelor schimbărilor climatice
Distribuie:  

Cel mai recent studiu realizat de cercetătorii Academiilor Naționale de Științe din Europa oferă dovezi potrivit cărora agricultura regenerativă poate contribui la reducerea riscurilor climatice și prezintă potențial pentru asigurarea hranei populației mondiale în creștere și pentru îmbunătățirea biodiversității.

Agricultura regenerativă nu este în contradicție cu utilizarea tehnologiilor moderne de cultivare a solului, nici cu folosirea de îngrășăminte sau de pesticide. În schimb, vizează o utilizare limitată și mai bine direcționată a acestora. De exemplu, folosirea pesticidelor chimice poate fi redusă prin alternative biologice, prin utilizarea de culturi modificate genetic rezistente la agenți patogeni sau chiar prin introducerea de prădători.

Agricultura regenerativă poate prelua cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă și le poate reda solului. Ne aflăm pe cel mai vast și puternic sistem de captare a carbonului. Multe teste de teren arată cât de mare este capacitatea de stocare a solului. Dacă dorim să păstrăm biodiversitatea, să extindem producția de alimente și să combatem schimbările climatice, agricultura regenerativă este singura soluție.

Agricultura regenerativă e necesar să fie prioritară pentru statele membre atunci când implementează noua Politică Agricolă Comună. Aceasta include o mai mare diversificare în cadrul culturilor și între culturi, introducerea culturilor permanente și perene, extinderea agrosilviculturii și a culturilor intercalate, menținerea culturilor vegetale verzi care să acopere toate câmpurile agricole, în toate anotimpurile, și reducerea la minimum a lucrărilor solului.

După un an dominat de războiul din Ucraina, lumea a revenit asupra angajamentelor ecologice; summitul COP27, găzduit de Egipt, este ultima șansă de a readuce în prim-plan efectele schimbărilor climatice. Această ultimă etapă a conferinței anuale asupra climei a Națiunilor Unite evidențiază, pe de o parte, vulnerabilitatea țărilor în curs de dezvoltare din sud, care au fost zguduite de evenimente meteorologice extreme deosebit de dure, și, pe de altă parte, adaptarea insuficientă la climă și finanțarea „pierderilor și daunelor“ oferite de nordul lumii.

În ciuda semnelor provizorii de progres, țările mai bogate și mai puțin vulnerabile ezită să plătească factura globală a acțiunii climatice, chiar dacă sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor care induc încălzirea globală. Schimbările climatice exacerbează în mod deosebit provocările legate de securitatea alimentară în zona de sud a lumii, iar, pentru că fondurile pentru pierderi și daune rămân în urmă, părțile interesate din sectorul agricol trebuie să coopereze pentru a dezvolta și a implementa soluții inovatoare, cum ar fi cele prezentate de agricultura regenerativă, pentru a stimula producția de alimente, accelerând în același timp tranziția spre agricultura verde.

O gamă largă de provocări, de la dezastrele naturale determinate de schimbările climatice până la războiul din Ucraina și o populație globală în creștere rapidă, s-au unit pentru a crea o furtună perfectă pentru insecuritatea alimentară.

Până în 2050, se estimează că populația lumii va crește cu aproximativ 25%, ajungând la 9,7 miliarde de oameni, o mare parte din această creștere provenind din țările în curs de dezvoltare vulnerabile climatic din Africa și Asia, foarte dependente de exporturile agricole ucrainene și rusești pentru a-și hrăni cetățenii. Această dependență a fost scoasă în evidență de invazia Ucrainei de către Putin, care a făcut ca milioane de tone de exporturi ucrainene să fie oprite luni de zile, precum și de o scădere de 22% a suprafeței de teren agricol cultivat de Ucraina. Pentru cei 50 de milioane de oameni care trăiesc în Cornul Africii, care se confruntă deja cu cea mai gravă secetă din ultimii patruzeci de ani, această lovitură a împins regiunea în pragul disperării.

Combinația dintre presiunile climatice, geopolitice și demografice a creat o nevoie urgentă de a stimula producția, minimizând în același timp impactul asupra mediului al sectorului agricol. Cu toate acestea, agricultura tradițională „intensivă“, orientată spre maximizarea producției în detrimentul sănătății solului și al biodiversității – cu practici care includ utilizarea nediscriminată de îngrășăminte chimice și pesticide și cultivarea excesivă a solului –, alimentează problema. Sectorul agricol consumă în prezent 70% din apa dulce din lume și reprezintă aproape un sfert din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES).

Pentru a scăpa de acest „cerc vicios“ este necesară o nouă abordare inovatoare pentru a face din agricultură o parte a soluției și nu o parte a problemei. Printre cele mai promițătoare modele promovate de comunitatea globală este agricultura regenerativă, care oferă o modalitate durabilă de a satisface cererea globală de alimente în creștere. Agricultura regenerativă este un sistem inovator de agricultură care combină practici vechi, ecologice, cum ar fi rotația culturilor, pășunatul animalelor și cultivarea cu tehnologiile digitale de monitorizare și optimizare ale agriculturii de precizie pentru a restabili ecosistemele și sănătatea solului, sporind în același timp randamentele și diminuarea inputurilor cheie precum apa și îngrășămintele chimice.

Un sol sănătos întărește rezistența ecosistemelor agricole la inundații și secetă, mobilizând în același timp „potențialul de atenuare“ al sectorului prin captarea carbonului. Iar, dincolo de beneficiile de mediu și de securitate alimentară, agricultura regenerativă oferă sectorului un avantaj economic atât de necesar, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Vivid Economics estimând că ar putea genera 70 de miliarde de dolari pentru fermierii africani și așa ar putea ajuta la crearea a cinci milioane de locuri de muncă până în 2040.

Pentru ca agricultura regenerativă să aibă un efect cu adevărat transformator, ea trebuie să fie desfășurată pe scară largă. Acest lucru necesită sprijin financiar și tehnic și investiții în cercetare și dezvoltare din partea sectorului privat și al guvernelor pentru a face din sistem o opțiune viabilă pentru fermieri, în special pentru cei 33 de milioane de fermieri mici din Africa vulnerabilă la climă, care găzduiește un sfert din terenul arabil din lume și care dă numai 10% din producția agricolă.

De exemplu, compania agricolă Syngenta din Elveția a lucrat cu peste 1.500 de ferme care au adoptat practici regenerative în ultimii ani, beneficiind de o creștere medie a randamentului cu 15%, reducând în același timp emisiile de GES cu o treime, precum și cantitatea de îngrășăminte și pesticide utilizate. Dar, pentru a folosi aceste tipuri de soluții, pentru a ajuta fermierii să se adapteze la schimbările climatice, anumite bariere de implementare trebuie sa fie depășite.

În mod similar, compania canadiană de îngrășăminte Nutrien Ag Solutions a investit masiv în dezvoltarea instrumentelor agricole digitale și a aderat recent la Midwest Row Crop Collaborative (MRCC) – împreună cu companii precum PepsiCo – pentru a sprijini fermierii să implementeze practici regenerative. Această inițiativă a ajutat șapte fermieri participanți să aplice aceste metode pe o suprafață de peste 14.000 ha pentru a reduce mai mult de 8.800 de tone de emisii de gaze cu efect de seră. În plus, giganții agroalimentari precum General Mills și Nestle fac pași mari în direcția agriculturii regenerative, primii dezvoltând și oferind cursuri de formare tehnică pentru fermieri, iar cei din urmă împărțind cu aceștia costurile inițiale ale investițiilor, mobilizându-și experții științifici pentru a dezvolta soluții și culturi cu randament mai mare.

Pentru a completa aceste inițiative din sectorul privat, guvernele trebuie să promoveze practicile regenerative cu subvenții pentru inovare și stimulente fiscale care vizează input-uri agricole cheie.

În condițiile în care schimbările climatice împing lumea în pragul disperării, COP27 aruncă în centrul atenției povara climatică a Sudului, unde sunt necesare soluții concrete luate urgent. Agricultura regenerativă oferă multe dintre răspunsurile la provocările actuale, dar nordul industrializat va trebui să accelereze investițiile pentru a-și maximiza potențialul de a alimenta tranziția ecologică, garantând în același timp securitatea alimentară și mijloacele de trai.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

biodiversitate, schimbari climatice, agricultura regenerativa

Alte articole: