Meșteri populari la vreme de restriște, un proiect pentru susținerea tradițiilor

În satele românești încă există meșteri populari care își întrețin familiile cu ajutorul meșteșugului pe care îl practică. Ei merg în mod constant la târgurile de profil, își vând marfa, dar mai ales promovează şi tradițiile. Ce fac în această perioadă în care nu pot desfășura astfel de activități? Ei bine, lucrează ceea ce știu mai bine. Pentru a le arăta că nu sunt singuri, doamna Eutasia Rusu – consultant artistic al Centrului Culturii Tradiționale din Suceava, a lansat un proiect pe Facebook intitulat „Meșteri populari la vreme de restriște“, cu scopul de a le prezenta activitatea chiar și în aceste vremuri dificile.

Tradiția și social media fac treabă bună împreună

Da, chiar am putea spune faptul că tradiția și social media fac treabă bună împreună! Proiectul lansat pe pagina Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava a fost apreciat încă de la prima postare. Doamna Eutasia Rusu ne-a precizat faptul că relația Centrului Culturii Tradiționale cu meșterii din județ este una foarte strânsă, țin legătura constant, iar ideea de a-i promova în aceste momente dificile a apărut din dorința de a le arăta încă o dată că nu sunt singuri și munca lor este apreciată. Astfel, dumneaei i-a rugat să se filmeze în aceste momente dificile, să prezinte ceea ce fac și să spună cum se descurcă, iar mai apoi, cu ajutorul editorului Gabriel Sandu, imaginile să fie postate pe pagina de Facebook. Zis și făcut! Primele postări au adunat numeroase aprecieri și distribuiri. Așa am aflat și noi despre această inițiativă. Ne-a bucurat să fim aproape de meșterii populari, să le ascultăm poveștile și ne-am decis că ele pot ajunge și mai departe, astfel că am început să le difuzăm și în cadrul emisiunii Din Lumea Satului difuzată pe Agro TV. Inițiativa noastră a fost primită cu bucurie atât de cei implicați, cât și de publicul telespectator.

Încondeierea ouălor, mai mult decât un meșteșug

Pe această pagină sunt promovați meșteri populari care practică diverse meșteșuguri, unii sculptează, alții încondeiază ouă, unii fac obiecte din piele, alții obiecte din lut ori cos cămăși naționale și lista poate continua pentru că știm bine faptul că în Suceava tradițiile și meșteșugurile se păstrează cu sfințenie.

Ar fi destul de greu să transcriem în paginile revistei povestea fiecărui meșter prezentat, însă, pentru că proiectul a fost lansat în perioada Postului Mare, aș vrea să o amintesc mai pe doamna Elena Torac, încondeiatoarea de ouă din Brodina, care a deprins de la bunica ei acest meșteșug și care l-a transmis mai departe nu doar propriilor copii, ci și altora care sunt interesați să participe la clasele pe care le organizează.

„Din dorința de a se documenta mai bine, dar și din pasiune pentru meșteșug, a cutreierat satele încă din tinerețe pentru a culege de la femeile bătrâne informații despre cromatică, simbolistică, dar și despre prepararea vopselelor din plante. Ouăle scrise de doamna Elena sunt de o măiestrie și de o delicatețe desăvârșită. Și-a permis, în sensul frumos și constructiv al cuvântului, să creeze noi obiecte sculptate miniatural în coajă de ouă de găină, rață sau struț (coșulețe, pandantive etc.), acestea fiind create în urma cerințelor clienților. Dar nu s-a oprit nicio clipă din a scrie ouă bătrânești, conform canoanelor tradiționale. A participat la diverse expoziții în țară și în străinătate și a primit numeroase premii și distincții, dar cea mai mare satisfacție a meșteriței este admirația semenilor și faptul că a reușit să transmită și să păstreze nealterate tainele meșteșugului“, explică doamna Eutasia Rusu în descrierea postării doamnei Torac.

Din spusele Elenei Torac mi-a rămas întipărită în minte fraza: „Și cum spunea bunica, dacă orașul nu vine la sat, atunci satul să meargă la oraș. Eu îmi iau desaga cu tradiții și obiceiuri astfel încât și tinerii să cunoască identitatea și originile. Trebuie să ne păstrăm obiceiurile pentru că ele ne definesc ca neam.“

Olăritul, meșteșug păstrat în familie

Cine nu a auzit de ceramica de Marginea? Mi-e greu să cred că încă ar putea exista cineva care nu a auzit de frumusețea obiectelor create de meșterii din această localitate. Printre cei care se ocupă cu acest meșteșug se numără și familia Pașcaniuc Dumitru și Angela, care realizează fel de fel de obiecte din lut apreciate în toată lumea. Domnul Dumitru a deprins acest meșteșug din familie și îl practică încă de la vârsta de 18 ani. Realizează mai ales obiecte care pot fi folosite în casă, cum ar fi diverse oale pentru sarmale ori smântână, ulcioare, căni, castroane, ghivece sau vaze pentru flori. Angela povestește că a început să realizeze obiecte după ce a tot stat în atelier alături de soțul ei. În acest moment face fel de fel de obiecte decorative și îi sfătuiește pe cei care în această perioadă mai dificilă au parte de mai mult timp să se ocupe cu lucrul de mână, să încerce să lucreze și altceva pentru că vor beneficia de o satisfacție nebănuită.

Prelucrarea lemnului, un meșteșug cu tradiție

Nu puteau lipsi din acest proiect meșterii populari care transformă lemnul cu măiestrie în opere de artă. Poate cel mai cunoscut meșter din această categorie este domnul Florin Cramariuc, cel care de peste 50 de ani făurește obiecte din lemn și este președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina. L-am întâlnit adesea și în târgurile de specialitate, iar modul în care vorbește despre tradiții, meșteșuguri și obiceiuri nu are cum să nu te facă curios să afli mai multe, poate chiar să pui mâna și să încerci să faci ceva.

„A preluat meșteșugul de la bunicul său, dar a și urmat cursurile Liceului de Prelucrarea Lemnului din Suceava. Făurește obiecte din lemn de peste 50 de ani și dintre acestea amintim: polonice, linguri, linguroaie, scăfițe, căușe, castroane, furculițe, cruci și cruciulițe, troițe miniaturale, măști, lăzi, blidare, baltage etc. Toată recuzita făcută de meșterul nostru drag, este atât utilitară, cât și estetică, iar numărul obiectelor pe care le confecționează este de ordinul sutelor. Pe lângă meșteșugul pe care îl practică, scrie cărți de specialitate, chiar și un manual în care descrie secretele descoperite de el, de la tipurile de lemn și până la obiectele pe care le poți face din ele, totul fiind ghidat de schițe grafice. A participat la multe târguri și expoziții atât naționale, cât și internaționale, fiind mai peste tot premiat. A coordonat tabere de prelucrarea lemnului, precum și nenumărate ateliere demonstrative“, menționează Eutasia Rusu în descrierea filmulețului care îl surprinde pe meșter sculptând.

Larissa SOFRON