Tehnică inedită de polenizare, descoperită de cercetători japonezi

Publicația Science Daily notează o tehnică neobișnuită de polenizare. În Japonia, bulele de săpun au polenizat o livadă de pere fără a deteriora florile delicate.
Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement tehnologic scăzut la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a completa munca albinelor dispărute.
Bulele de săpun au facilitat polenizarea unei livezi de pere, livrând boabe de polen către flori țintite, demonstrând că această tehnică capricioasă poate poleniza cu succes plantele fructifere. Studiul, de la Institutul avansat de știință și tehnologie din Japonia, din Nomi, Japonia, publicat pe 17 iunie în revista iScience, sugerează că bulele de săpun pot prezenta un complement de tehnologie scăzută la tehnologia de polenizare robotizată, concepută pentru a suplimenta munca albinelor dispărute.
"Pare oarecum fantezie, dar bula de săpun funcțională permite polenizarea eficientă și asigură calitatea fructelor care este aceeași ca și la polenizarea convențională a mâinilor", spune autorul principal Eijiro Miyako, profesor asociat la Școala de Știința Materialelor din Japonia, Institutul avansat de știință și tehnologie. "În comparație cu alte tipuri de polenizare la distanță, bule de săpun funcționale au o potențialitate inovatoare și proprietăți unice, cum ar fi livrarea eficientă și convenabilă a boabelor de polen la florile țintite și o flexibilitate ridicată pentru a evita deteriorarea acestora."
Miyako și colegii au publicat anterior un studiu în revista Chem, în care au folosit drone mici de jucărie pentru a poleniza florile înflorite. Dar, deși drona avea doar doi centimetri lungime, cercetătorii s-au străduit să o împiedice să distrugă florile, în timp ce se cobora în ele. În timp ce căuta o tehnică de polenizare artificială mai prietenoasă cu florile, Miyako a găsit-o în timp ce petrecea o zi în parc pentru a sufla bule de săpun, împreună cu fiul său. Când una dintre bule s-a ciocnit de fața fiului său - un accident previzibil fără vătămări - Miyako și-a găsit inspirația.
După ce au confirmat, prin microscopie optică, că bulele de săpun ar putea, de fapt, transporta boabe de polen, Miyako și Xi Yang, coautorul său în cadrul studiului, au testat efectele a cinci agenți tensioactivi disponibili comercial asupra activității polenului și formării de bule. A-20AB a câștigat peste concurenții săi, facilitând o mai bună germinare a polenului și creșterea tubului care se dezvoltă din fiecare bob de polen după ce este depus pe o floare. Pe baza unei analize de laborator a celor mai eficiente concentrații de săpun, cercetătorii au testat performanța boabelor de polen de pere într-o soluție de 0,4% A-20AB cu bule de săpun cu un pH optim la care s-au adăugat calciu și alți ioni pentru a susține germinarea. După trei ore de polenizare, activitatea polenului mediat prin bulele de săpun a rămas constantă, în timp ce alte metode precum polenizarea prin pulbere sau soluție au devenit mai puțin eficiente.
Miyako și Yang au încărcat apoi soluția într-un pistol cu bule și au eliberat bule încărcate cu polen într-o livadă de pere, descoperind că tehnica a distribuit boabele de polen (aproximativ 2.000 pe bule) florilor vizate, producând fructe care au demonstrat succesul polenizării. În cele din urmă, cercetătorii au încărcat o drona, controlată prin GPS, cu bule de săpun funcționalizate, pe care le-au folosit pentru a direcționa bule de săpun către crini falși (din moment ce florile nu mai erau în floare) de la o înălțime de doi metri, lovindu-și țintele la un 90% rata de succes atunci când mașina se deplasa cu o viteză de doi metri pe secundă.
Deși această abordare a polenizării pare promițătoare, sunt necesare încă mai multe tehnici pentru îmbunătățirea preciziei sale. În plus, cu bule de săpun, vremea este esențială - picăturile de ploaie pot îndepărta bulele purtătoare de polen de la flori, în timp ce vânturile puternice le-ar putea rătăci.
Anca Lăpușneanu
drone, polenizare, cercetatori japonezi
- Articol precedent: Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor pregătește reducerea poluării cu nitrați
- Articolul următor: Când învățăm să apreciem speciile floristice protejate de lege?