Exemple practice despre avantajul dronelor în protecția plantelor

Scris de Lumea Satului în 26 Martie 2026 12:14. Publicat în Articole revista.

Vremea de afară este diametral opusă cu ce am fost obișnuiți în ultimii ani, când, la mijloc de februarie, unii fermieri deja ieșeau în câmp să semene mazărea ori amplasau capcanele entomologice în lanurile de rapiță pentru a monitoriza gărgărițele tulpinilor și a vedea momentul optim pentru efectuarea primului tratament în vegetație la această cultură.

De fapt și de drept, anul acesta avem parte de o vreme normală pentru data din calendar, cu ploi, lapovițe, ninsori chiar viscol și temperaturi mai specifice sezonului hibernal. Până acum nici perioadele mai calde nu mai sunt ca cele din anii trecuți, nu am mai avut de exemplu 20 de grade Celsius în ianuarie sau februarie.

Din fericire rezerva de umiditate a solului s-a refăcut, ca urmare a ploilor din toamna trecută (mai ales octombrie și noiembrie) dar și a precipitațiilor survenite în primele două luni ale anului (luna februarie fiind excedentară).

Ne-am obișnuit ca vremea să treacă de la o extremă la alta, iată că se poate întâmpla și în cazul nostru, de la un deficit de umiditate în sol, acum avem toate șansele să vorbim de exces, dacă mai vin și alte precipitații însemnate cantitative în luna martie.

Practic anul trecut, când se usca porumbul în câmp, plângeam după ploi, acum plângem să se oprească ploile. Chiar dacă nu vom avea umiditate în exces sau băltiri, în primăvara acestui an, în majoritatea regiunilor din țară vom avea o problemă.

Când vom putea intra cu tractoarele și utilajele în câmp? Când se va semăna mazărea? Când se va prelucra terenul pentru semănatul culturilor de primăvară din a doua urgență? Când vom putea intra să facem lucrările de întreținere a culturilor de toamnă, inclusiv tratamentele efectuate în vegetație pentru combaterea bolilor și dăunătorilor? Orice întârziere a tratamentelor, înseamnă ratarea perioadei optime în care agenții de dăunare pot să fie combătuți și posibile pagube de recoltă.

În această perioadă, caracterizată de incertitudini și o volatilitate foarte mare a prețurilor de valorificare, orice pierdere de producție din cauza atacului bolilor și dăunătorilor poate să însemne granița dintre profit și pierdere la culturile de toamnă.

Să luăm de exemplu rapița. Primii dăunători care apar în primăvară sunt gărgărițele tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi) și gărgărițele tulpinilor verzei (Ceutorhynchus pallidactylus). Dacă sunt scăpate din mână aceste insecte pot produce pagube ridicate de producție, care pot ajunge la 50% iar în unele cazuri chiar daună totală. Plantele atacate au tulpina frântă ceea ce înseamnă dificultate la recoltare.

Dacă ne uităm la ciclul biologic al celor două specii de gărgărițe ale tulpinilor putem observa că primii care apar în natură sunt masculii iar femelele apar mai târziu. În cazul speciei C. napi femelele apar la 7-14 zile după masculi iar în cazul speciei C. pallidactylus femelele apar la 10-14 zile.

Tocmai de aceea, în tehnologia de cultură a rapiței de toamnă, se recomandă aplicarea unui tratament de combatere la 7-10 zile de la apariția primilor adulți în capcane (unele recomandări se referă după apariția primilor 10 adulți).

La data la care scriu articolul (25 februarie n.a.) încă mai este zăpadă în sud-estul țării, dar temperaturile sunt deja ridicate și vor mai crește în prima săptămână a lunii martie. Gărgărițele vor începe iar să zboare fiind necesar un tratament pentru combatere. Dar cum îl facem?

Putem intra pe câmp cu tractorul și mașina de stropit? Sau putem intra pe câmp cu o autopropulsată? Nici o șansă la cum se prezintă câmpul în sud-estul țării. Și atunci dronele agricole ar fi soluția pentru aplicarea unui tratament de combatere țintit.

Cu dronele se poate aplica o cantitate mai mică de substanță activă la hectar dar atenție la vânt, să nu se formeze deriva! Dacă mergem și mai departe, monitorizarea se poate realiza cu capcane entomologice automate, care au aparat de fotografiat, fermierul are poze cu capturile din capcane direct pe telefonul mobil.

De asemenea există softuri care pe baza capturilor zilnice din capcane și a datelor meteorologice pot estima momentul optim pentru a efectua un tratament de combatere al gărgărițelor tulpinilor cu ajutorul dronelor agricole. Cu acești dăunători de sezon ai rapiței întotdeauna au fost probleme cu efectuarea tratamentului de combatere la momentul optim!

Dacă în ultimii ani, aceștia au apărut și în februarie, uneori chiar în ianuarie, umiditatea solului nu era ridicată, din contră, ceea ce permitea intrarea în câmp cu mașini de stropit sau autopropulsate pentru efectuarea tratamentului de combatere.

Primăvara aceasta este diametral opusă, cu o umiditate mare a solului încă din toamnă cu riscuri de băltiri în luna martie, dacă mai plouă. Dacă nu sunt combătute la timp gărgărițele, femelele apucă să depună ouăle în tulpinile de rapiță, moment în care nu prea mai avem cum să intervenim!

Alt dăunător problemă este la grâul și orzul de toamnă. Până în urmă cu câțiva ani gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) nu mai era o problemă în România, ca urmare a generalizării tratamentului semințelor cu un insecticid sistemic (sau un insectofungicid din care componenta insecticidă era o substanță activă cu acțiune sistemică).

Probleme mai erau, punctual, acolo unde era monocultură mai mulți ani la rând și nu se efectua tratamentul semințelor. După banarea neonicotinoidelor în UE, pentru tratamentul semințelor la grâu sau orz nu au mai rămas omologate decât substanțe active cu acțiune de contact care nu protejează planta, după răsărire, în primele faze de vegetație de atacul dăunătorilor de sol. În ultimii ani, suprafețele cultivate cu grâu și orz au crescut, ca urmare a nereușitei culturilor de primăvară, mai ales în sud, din cauza secetei.

Dar creșterea suprafețelor ocupate cu cereale de toamnă vine și cu un cost, creșterea suprafețelor cu monocultură sau rotații scurte de doi ani. Exact condițiile favorabile pentru gândacul ghebos. Iar în această primăvară umiditatea solului este perfectă pentru larvele acestui dăunător.

Pentru tratamentul în vegetație nu este omologată decât o singură substanță activă, dar când se poate aplica? În literatura de specialitate se menționează mai multe PED-uri (praguri economice de dăunare), dar cea mai întâlnită recomandare este ca tratamentele în vegetație să se facă atunci când PED-ul este de 5% plante atacate.

Dar cum facem evaluarea? Putem intra în câmp? Să spunem că ne „înarmăm” cu cizme, în câmpul umed, facem determinările cu rama metrică, pe diagonala solei, ca la carte, dar putem să intrăm în câmp cu mașini de stropit sau autopropulsate pentru efectuarea tratamentului în vegetație pentru combaterea larvelor gândacului ghebos dacă se constată atac în luna martie?

Și aici intră în scenă dronele agricole. Acolo unde utilajele terestre nu pot intra, dronele o pot face. Ba mai mult dronele pot să fie folosite pentru a determina vetrele de atac (zonele unde cultura a dispărut, datorită atacului), pot să fie făcute softuri de determinare a atacului pe baza analizelor imaginilor luate cu camerele de înaltă rezoluție cu care sunt dotate dronele agricole.

Pe baza acestor imagini se poate face un tratament în vegetație, cu ajutorul dronelor, țintit, adică numai în zonele în care se manifestă atacul larvelor gândacului ghebos.

În practică tratamentul în vegetație pentru combaterea larvelor gândacului ghebos este o loterie, nu poate suplini tratamentul semințelor cu substanțe active cu acțiune sistemică, care se translocă în plante, după răsărirea acestora, dar în lipsa lor, avem doar alternativa acestuia, care poate să fie făcut cu ajutorul dronelor agricole.

Sunt doar câteva exemple practice despre ce se poate face cu ajutorul dronelor. Numai că avem o problemă, absența unui cadru legislativ bine pus la punct în legătură cu tratamentele efectuate cu ajutorul dronelor agricole. Dar despre acest aspect voi scrie, mai pe larg, în alt articol.

Explicații foto

Foto 1 – Atacul larvelor gărgărițelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi) la rapiță.