Pădurea, plămânul perfect al pământului

Echilibrul bioecologic se poate păstra în natură atunci când componentele mediului ambiant sunt judicios repartizate și cu mare atenție menținute.

Se apreciază că limita fertilității pământului este determinată, în primul rând, de coeficientul folosirii energiei solare prin plantele verzi. Acestea captează energia solară pe care o transformă în energie chimică și o depozitează în substanțele complexe pe care le sintetizează.

Din imensa cantitate de energie solară numai o mică parte ajunge pe pământ și din aceasta cca 1/3 absorb frunzele, iar 2/3 este reflectată sau străbate frunzele.

Din energia solară absorbită de frunze cca 90% se transformă în energie termică utilizată, în cea mai mare parte, în fenomenul de transpirație, iar restul este iradiată în mediu și 10% se transformă în energie chimică prin procesul de fotosinteză.

Există un paralelism între fotosinteză și respirație:

• intensitatea fotosintezei este de 12-20 mg CO2/dm2/oră cu eliberare de oxigen;
• intensitatea respirației este de 0,5-2 mg CO2/dm2/oră cu eliberare de CO2.

Se știe că în atmosferă se găsesc 21% oxigen și 0,03% CO2.

Acest raport se menține prin fenomenul de fotosinteză și respirație.

Valorile intensității de mai sus arată un raport fotosinteză/respirație 6/1-10/1. În realitate, acest raport este mai mic deoarece fotosinteza se realizează numai ziua și numai de componentele verzi ale plantelor,  pe când respirația are loc în toate organele plantelor, atât ziua cât și noaptea, ajungând la un raport de 4/1 sau 2-3/1, depinzând de condițiile climatice.

Plantele au această capacitate de fotosinteză datorită clorofilei care se găsește în citoplasma celulelor, câte 15-200 cloroplaste, acele baterii solare care convertesc energia fotonilor în substanțe organice.

Referindu-ne la pădure trebuie avut în vedere că aceasta conține o suprafață mai mare de frunze, iar procesul de fotosinteză este mai mare.

De ce socotim pădurea un plămân perfecționat al pământului?

Pentru că pădurea este mai eficientă decât culturile agricole, producând de 3-4 ori mai multă biomasă, ceea ce înseamnă că produce și mai mult oxigen, elementul atât de necesar tuturor viețuitoarelor, dar și consumă CO2 care, în concentrație mai mare, devine toxic.

Fotosinteza netă în pădure este de 580 g/m2/an, iar pe teren agricol 290 g/m2/an.

Se apreciază că un hectar de pădure, pe timp de un an, absoarbe 30-80 tone praf, fixează 8-10 t carbon și degajă 10-12 tone oxigen.

Pădurea asigură o îmbunătățire generală a climatului, atenuează extremele de temperatură, mărește umiditatea atmosferică, reduce viteza vântului și transpirația plantelor, reduce eroziunea solului și alunecările de teren.

Urmărind situația precipitațiilor în pădure se constată că 65% le reține solul, 15% ajung în pânza freatică, 15% sunt restituite prin respirație și numai 5% se scurg la suprafața solului. Dacă pe un teren în pantă solul spălat prin eroziune este de 2,5-5 cm, în pădure este numai de 0,002 cm.

Exploatată în regim silvic corect, pădurea asigură lemne pentru construcții și foc. Totodată, asigură fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, vânat etc.

În trecut, suprafața mare de pădure pe glob a făcut ca o secetă să apară la 50 de ani, iar pe măsură ce s-a redus suprafața apare la 40-25-10 ani iar în prezent, cum aprecia acad. D. Davidescu, din 10 ani 4 sunt foarte secetoși, 2 secetoși și 4 ploioși.

În aprecierile FAO, în ultimii 50-60 de ani frecvența secetei a crescut de 8 ori.

În țara noastră, în anul 1800 existau 8,5 mil. ha pădure, în anul 1948 aveam 6.486.000 ha, iar în 2014 au scăzut la 6.387.000 hectare.

La nivelul Europei suprafața împădurită este de 29,3%, în România este de 26%, repartizată astfel: 66% la munte, 27% în zona de deal și sub 6% la câmpie.

Acoperirea optimă cu pădure în zona de câmpie ar fi de 14-16%, însă în realitate este de 6,8% în Câmpia Transilvaniei; 5,5% în Câmpia Olteniei; 4,1% în Câmpia Moldovei; 3,2% în Câmpia de Vest și 3,5% în Câmpia Bărăganului.

Pe județe este: 4,4% Călărași; 5% Constanța; 5,1% Teleorman; 5,8% Ialomița; 4,3% Brăila; 10,2% Giurgiu; 9% Tulcea și 9,8% Galați.

Cunoscând multiplele avantaje oferite de pădure, este necesar să fie urgent lichidate tăierile ilegale și să se treacă masiv la împădurirea suprafețelor defrișate și a terenurilor improprii pentru agricultură și în paralel să se realizeze atât de necesarele perdele forestiere de protecție.

Asigurând suprafețe masive de pădure și caroiaje de perdele forestiere de protecție pe tot cuprinsul țării, vom beneficia de un climat mai echilibrat și de un regim de viață favorabil omului și celorlalte viețuitoare.

Organismele vegetale nu creează energie, ci numai o transformă, iar prin procesul de respirație eliberează energia chimică necesară proceselor de sinteză, de circulație și proceselor de creștere.

Dr. ing. Vasile POPESCU