Impactul atmosferic se poate adapta pozitiv la sol

Este arhicunoscut faptul că impactul atmosferic la sol se comportă conform cu poziţia obstacolelor în calea vântului dominant. Cunoaştem şi efectele total negative la întâlnirea solului neted şi compromiterea prin îngheţ a plantelor.

O întâmplare din noiembrie ’93 face ca 2,5 ha semănate experimental cu orz cu tasare pe rând să fie salvate de la îngheţ, iar parcela respectivă compromisă şi în total să fie compromise 1.000 ha de orz.

Reţeta naturii oferită în acest caz este deosebită; să asociem gropiţele cu plăntuţe verzi din parcela compromisă cu zona experimentală integral salvată, iar răspunsul cu întregul conţinut trebuie căutat.

Este deosebit de important faptul că a aprins flacăra marelui interes necesitatea unei cercetări ample şi de lungă durată. Au participat specialişti din producţie, cercetători din institute, staţiuni şi două mari IAS-uri. Astfel, s-au creat condiţii experimentale care încep cu un poligon la Staţiunea Valul lui Traian constituit din patru urme triple de tasare orientate pe punctele cardinale:

Sunt preluate următoarele aspecte:

• Termometrie de lungă durată pe anotimpuri în rigole de 4,5 cm adâncime şi simultan pe terenul neted alăturat, unde în rigolă, spectaculos, sunt posibile diferenţe de temperaturi de peste plus 10 grade faţă de terenul neted alăturat. Temperatura este factor decisiv în creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei şi iarna sunt condiţii oscilante oferite de climă, când se pot valorifica momentele optime rezonante în sporul de recoltă.

• Evaporarea apei pe punctele cardinale. S-au brevetat trei variante de Evaporimetre Direcţionate, dintre care Evaporimetrul Combinat şi Direcţionat a fost medaliat cu Argint în 2002 la Salonul din Geneva şi Confirmat pe Platforma METEO Fundulea de către inginer R. Gărgăriţă, ca mijloc pentru stabilirea direcţiei vântului dominant, factor decisiv la orientarea direcţiei pentru captarea impactului atmosferic, interpretată grafic.
• Stabilirea distanţei între rânduri la 17,5 cm a fost foarte atent studiată pentru condiţiile de captarea curenţilor de aer şi efectele ce decurg. La 12,5 cm este prea îngust pentru modelarea mai amplă fără a „spăla“ fundul rigolei şi următoarea treaptă nu poate fi decât 17,5 cm, care este apreciată şi în culturile cerealiere din Europa, respectiv Italia, Franţa.
• Reglajul aceasta la 17,5 cm a fost apreciat şi sub aspectul deosebit de important al atenuării curenţilor de aer, unde evaporarea apei din sol şi modelarea temperaturii sunt aspecte cheie de maximă importanţă, inclusiv reducerea eroziunii eoliene.
• Urma de tasare la 17,5 cm este declarată gazdă valabilă a noului impact atmosferic. Urmele fac Covorul Fermecat pentru primirea Atmosferei la colaborarea perpetuării vieţii solului şi a sporului de recoltă.
• Experienţele comparative ale producţiei la cele două distanţe, la Staţiuni şi Ferme, au durata de 10 ani. Compararea producţiei celor două variante – la 12,5 cm şi la 17,5 cm, care permanent au dat un spor de recoltă de peste 10%, la condiţiile anilor ’90. Astăzi, cu simultanul pregătirii şi tratamentele foliare poate depăşi sporul de 15%, respectiv cca 85 t la 100 de ha.
• S-a urmărit comportarea în producţie (în lipsa roţilor de tasare); s-au folosit Tasatori cu arc. Brevetate la OSIM; montate la o semănătoare obişnuită, treabă simplă şi uşor de adaptat la semănătoare.

La un îngheţ care s-a petrecut după 10 ani, februarie 2003, semănăturile în parcele poziţionate diferit au confirmat că modelarea solului şi determinările obţinute în cursul cercetărilor sunt corecte. Important: parcelele semănate în afara timpului optim nu au rezistat, fiind compromise.

Coordonatorul cercetărilor, ing. Eugen Florea