Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securităţii alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu: porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride la soluri cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez și orz (https://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafața cultivată și producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina, și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei. Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale) este o cereală extrem de adaptată la condițiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudește, cel puțin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93-12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307-3.320 EM kcal/kg).

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3.040 EM kcal/kg).

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind perfor­manțele productive au demonstrat faptul că atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și al gradului de valorificare a hranei.

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritivă

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă, în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

– FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);

– FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);

– PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Premixuri vitamino-minerale

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări: ing. Filip ILIESCU – specialist marketing

• Tel.: (0733) 679 823;
• Tel.: (0733) 679 819
• Mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
• www.ibna.ro

Puiul de carne este cea mai răspândită categorie de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

• FURAJE COMBINATE COMPLETE FCC (NC);
• FURAJE COMBINATE COMPLEMEN­TARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale);
• PREMIX (Zooforturi).

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

FURAJE COMBINATE COMPLETE pentru pui (sistem intensiv / semiintensiv)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

FURAJE COMBINATE COMPLEMENTARE (Concentrate proteino-vitamino-minerale)

Premixuri vitamino-minerale

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse: Analize valoare nutrițională nutrețuri; Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Ing. Filip ILIESCU
Specialist Marketing
Tel: (0733) 679 823
Tel: (0733) 679 819
Mail:   Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.ibna.ro

IBNA Balotești

Luând în considerare, pe de o parte, importanța cărnii de pasăre și calitatea acesteia și, pe de altă parte, cererea tot mai mare a consumatorilor pentru produse naturale, utilizarea în hrana puilor de carne a aditivilor microbieni care acționează ca probiotic asociat cu ingrediente bogate în acizi grași polinesaturați omega-3 ar putea reprezenta o modalitate practică de a îndeplini aceste cerințe.

De-a lungul timpului, mai multe semințe de oleaginoase (in, camelină, cânepă, rapiță) și leguminoase (mazăre, linte, năut, fasoliță) au fost propuse ca soluții alternative naturale pentru a îmbogăți hrana cu compuși bioactivi (acizi grași, aminoacizi, antioxidanți naturali, fibre solubile etc.).

Dintre acestea, semințele de in (Linum usitatissimum L.) sunt considerate un ingredient valoros pentru conținutul ridicat de ulei (35-45%), cu un profil unic de acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic (până la 50% din conținutul total de ulei), dar și proteine (20-30%), fibre solubile, lignani, vitamine și minerale (Jia şi col., 2014; Beheshti Moghadam și Cherian, 2017; Hăbeanu și col., 2019; Gheorghe și col., 2020). Cu toate acestea, utilizarea semințelor de in în hrana puilor de carne este limitată din cauza factorilor antinutriționali (de exemplu, mucilagii, glicozide cianogenice, inhibitori de tripsină și acid fitic), care pot afecta negativ sănătatea gastrointestinală, digestibilitatea nutrienților și performanțele puilor de carne (Apperson și Cherian 2017). Extrudarea este o metodă adecvată pentru a reduce factorii antinutriționali din semințele de in (Anjum şi col., 2013; Kostadinović şi col., 2016), pentru a modifica structurile lipidelor și carbohidraților, și pentru a reduce vâscozitatea digestei ileale (Pirmohammadi şi col., 2019).

Totodată, ca răspuns la preocupările emergente de sănătate publică cu privire la reglementările și siguranța alimentară, mai multe studii au investigat aditivii funcționali pentru hrana păsărilor, cum ar fi probioticele, pentru a îmbunătăți capacitatea imunologică naturală și rolul lor în menținerea sau îmbunătățirea sănătății intestinale, a performanțelor și produselor avicole (Al-Sagan şi col., 2020; De Cesare şi col., 2020). Una dintre cele mai utilizate bacterii lactice ca probiotic este Lactobacillus acidophilus (L. acidophilus), din familia Lactobacillaceae, datorită nepatogenității și efectelor benefice asupra metabolismului gazdei, de exemplu, modularea micro-biotei intestinale, dezvoltarea și stimularea sistemul imunitar intestinal (De Cesare şi col., 2020).

Studiul recent efectuat de Gheorghe și col., (2020) în cadrul INCDBNA-Baloteşti, a evaluat efectele includerii în hrana puilor de carne Ross 308 a semințelor de in extrudat (6 și 12%) și adaosul de L. acidophilus D2/CSL concentrație 1,0 x 109 UFC/kg (20 g tonă furaj) asupra performanțelor productive, indicilor de calitate ai carcasei, greutății organelor imune, răspunsul lipo-proteic plasmatic și microflora intestinală.

Rezultatele au arătat că nivelul de semințe de in extrudat sau suplimentarea cu L. acidophilus nu influențează semnificativ performanțele de creștere ale puilor de carne, indicii de calitate ai carcasei și greutatea organelor imune, cu excepția reducerii semnificative a procentului de grăsime abdominală în carcasă. Factorul de eficiență al producției crește semnificativ odată cu adăugarea probioticului. Nivelul de semințe de in extrudat din hrană a fost corelat semnificativ cu scăderea colesterolului total în plasmă, a trigliceridelor și a concentrațiilor de lipoproteine cu densitate mică (LDL-colesterol), în timp ce adaosul de probiotic a fost corelat semnificativ cu scăderea plasmatică a colesterolului total. La nivel intestinal, adaosul de probiotic reduce semnificativ pH-ul cecal și populațiile bacteriene patogene (Staphylococcus spp. și E. coli) și crește populațiile benefice de Lactobacillus spp. și raportul lactobacili: E. coli.

În concluzie, utilizarea semințelor de in extrudat până la un nivel de 12% în hrana puilor de carne și suplimentarea cu L. acidophilus are efecte pozitive asupra stării de sănătate prin  reducerea lipidelor plasmatice și a populației bacteriane patogene de E. coli la nivel cecal, fapt ce se reflectă în performanțele productive.

Dr. ing. Anca GHEORGHE

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Recent, ONG-ul EduVetro a organizat evenimentul „Program inovativ de creștere a puilor de carne fără antibiotice“. În cadrul evenimentului a fost invitat special Marcin Majcher, specialist în epizootologie și administrație veterinară la Institutul Veterinar de Stat din Puławy, Polonia. Acesta a vorbit despre beneficiile vitaminelor în creșterea puilor și profitul pe care îl pot obține fermierii de pe urma acestora.

„Printre problemele actuale de sănătate ale puilor sunt gripa aviară și coccidioza. Totodată, prețurile mici la carne și prețurile mari la energie au făcut ca unii fermierii să renunțe la unele serii de pui. De aceea, pot spune că 2021 nu a fost un an bun pentru creșterea puilor, dar sperăm ca 2022 să fie promițător“, a declarat specialistul.

În ultima perioadă, în țări precum Polonia, Franța, Germania s-au dezvoltat noi tehnologii de creștere a puilor, mai exact creșterea puilor fără antibiotice. Principalul motiv pentru care această inovație prinde rădăcini este că populația dorește să cumpere carne pe eticheta căreia scrie că este „fără antibiotice“. De aceea și în România, sub presiunile Uniunii Europene, se dezvoltă tehnologii de creștere a puilor cu mai puține antibiotice, iar atenția fermierilor se îndreaptă către produsele care le-ar putea înlocui, dar au și un efect pozitiv asupra creșterii puilor. În acest sens, compania Intermaga a făcut mai multe experimente la diferite ferme pentru a compara loturile de creștere care folosesc antibiotic și cele care nu. Obiectivul studiului a fost nu de a reduce cantitatea de antibiotic, ci de a le elimina în totalitate.

Experimentul din ferme

Specialiștii companiei au folosit în creșterea puilor vitamine pentru o perioadă de 30 de zile. La început suplexan intro, după care suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres și apoi iarăși kokcidin. Kokcidinul conține substanțele care ajută sistemul imunitar și cel digestiv al păsărilor pentru o mai bună creștere. În fapt, produsele ajută sistemul imunitar să lupte împotriva patogenilor. În ziua 0 până în ziua 5 s-a folosit suplexan care ajută la dezvoltarea tractului gastrointestinal și la resorbția vezicii biliare. Din ziua 6 până în ziua 8 s-a folosit suplexan D3 calciu pentru a face față ritmului de creștere accelerată. Din ziua 9 până în ziua 16 s-a folosit kokcidin pentru o rezistență mai mare la colibaciloză și salmonella. Iar din ziua 18-21 s-a utilizat suplexan antistress pentru reglarea echilibrului hidro-electrolitic și a retenției de apă în organism în perioada de creștere. Iar, la finalul experimentului, în zilele 22-30, din nou s-a folosit kokcidin pentru prevenirea coccidiozei și stimularea creșterii.

„Pentru a observa eficacitatea programului de consum al vitaminelor a fost efectuat un test în Ucraina, în cadrul companiei M.H.P. (cel mai mare producător și exportator de pui din Ucraina). În realizarea studiului, s-au folosit 3 grupe. Pentru grupa 1 antibiotice și schema standard de hrănire cum ar fi: vitamine, acizi, dezinfectanți pentru apă etc. Pentru grupa 2 de control s-a folosit o schemă similară fără antibiotice cu hrană standard ca: acizi, vitamine, hepatoprotectoare, dezinfectanți pentru apă etc. În grupa 3 s-au folosit vitaminele: suplexan intro, suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres. Experimentul a fost efectuat pe un efectiv de cca 170.000 mii de capete pentru grupa 1, pentru grupa 2 cca 168.000 mii de capete, iar la cea experimentală, 169.000 mii de capete. Testul a fost efectuat din ziua 0 până în ziua 35“, a spus Marcin Majcher.

Rezultatele experimentului

De asemenea, specialistul a menționat că greutatea păsărilor la venirea din incubație pentru grupa 1 a fost de 43,2 g pentru grupa 2 – 43,6 g, iar pentru grupa experimentală – 42,8 g. Astfel, în urma testului aceștia au observat o rată de conversie a hranei pentru grupul experimental de 1.6. La grupele unde s-au folosit antibiotice 1 și 2 conversia hranei s-a estimat la 1,73-2. Greutatea totală care s-a obținut pentru grupa în viu la cea experimentală și la cele cu antibiotice a fost identică, de cca 311 tone. De asemenea, s-a identificat o creștere la consumul de hrană pentru grupele 1 și 2 cu cca 540-650 tone, iar pentru cea experimentală consumul de hrană este mai scăzut, cca 500 tone. Consumul de apă este proporțional ca și cel de furaj, dublându-se pentru toate grupele: grupa experimentală – aprox. 1.002 mc, grupa 1 – aprox. 1.076 mc și grupa 2 aprox. 1.304 mc. Totodată, mortalitatea pentru grupul experimental este mai scăzută față de grupele 1 și 2, experimental – 1,44%, grupa 1 – 1,50% și grupa 2 – 1,60%.

„După cum știm, cu cât conversia hranei este mai mică, cu atât eficiența economică este mai mare. Rezultatele de pe urma creșterii puilor în kilograme și rata de supraviețuire se transpun propriu-zis în bani. În urma testului s-a estimat un nivel mai mare de producție la grupul experimental. Astfel, creșterea puilor fără antibiotice se dovedește mai profitabilă, iar consumul final de produs va fi mai sănătos, cu o calitate mai bună și un preț mai avantajos“, a conchis specialistul.

Liliana POSTICA

În general, păsările preferă să-și consume hrana sub lumină albă deoarece le ajută să identifice diferențele de textură pe care nu le pot vedea sub alte culori. Răspunsul la aportul de hrană și performanța de creștere a puilor crescuți sub alte culori deschise poate să nu fie întotdeauna la fel de bun ca în cazul luminii albe. Totuși, s-ar putea obține rezultate mai bune atunci când culorile deschise sunt combinate cu alți factori, cum ar fi intensitatea luminii și culoarea de alimentare. Prin urmare, alegerea unui sistem de culoare de iluminat trebuie făcută pe baza țintei de producție vizate sau a problemei de producție care trebuie rezolvată.

În unele studii, aportul de hrană și performanța de creștere au fost îmbunătățite sub lumini albastre sau verzi furnizate la o intensitate mare, mai degrabă decât scăzută. În alte studii, s-a obținut o îmbunătățire, de asemenea, cu furajele vopsite în roșu administrate sub lumină albastră, dar nu au fost încă examinate alte combinații de culori deschise și alimentare.

Lumina verde stimulează creșterea păsărilor la o vârstă fragedă, iar trecerea la o culoare diferită de lumină la vârsta de 10 sau 20 de zile poate stimula și mai mult creșterea. S-a observant că schimbarea luminii verzi în albastru și a culorii albastre în verde a îmbunătățit creșterea și performanța la puii de carne. Păsările crescute sub lumină albastră au avut cea mai mare greutate a carcasei, în timp ce păsările crescute sub lumină verde au avut cea mai mică greutate a carcasei. Păsările crescute sub tratamente cu lumină roșie și albă au prezentat greutăți similare ale carcasei. Culoarea luminii este un parametru exogen vital și este acum considerată un instrument important de management în producția de păsări.

Beatrice Alexandra MODIGA

Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securității alimentare a UE, în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se prevede că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu, porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride, cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez, și orz (http://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafaţa cultivată şi producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin.

Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine ​​și energie pentru păsări, și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei.

Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale), este o cereală extrem de adaptată la condiţiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudeşte, cel puţin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93 – 12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307 – 3.320 EM kcal/kg).

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritive

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3040 EM kcal/kg).

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind performanțele productive au demonstrat faptul că, atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și a gradului de valorificare a hranei.

Georgeta CIURESCU

În practica avicolă și în industria de nutrețuri combinate pentru pui de carne șrotul de soia este utilizat ca sursă proteică de referință. Cu toate acestea, costul de utilizare al acestui ingredient poate crește costul furajului (care reprezintă cca 70-80% din costurile de producție), ca urmare a tendinței de creștere continuă a prețului acestuia pe piețele externe, motiv pentru care mulți nutriționiști, producători și crescători de păsări sunt în căutare de surse alternative mult mai rentabile. Șroturile de soia, care reprezintă circa 20-40% din hrana păsărilor, provin în cea mai mare parte din importuri (peste 85% din consumul anual al țării noastre), iar prețul pe piața internațională înregistrează o tendință de creștere continuă (bursa de mărfuri de la Chicago, Argentina, Golful Mexic), ceea ce conduce la creșterea costurilor de producție a produselor avicole. În acest context, este necesară evaluarea unor noi ingrediente proteice care pot fi disponibile pe plan local.

INCDBNA-IBNA Baloteşti, prin programul NUCLEU (finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), a avut ca obiectiv studierea unor surse alternative de proteine, cu valoare biologică ridicată, și care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și în același timp și economice.

Fasolița (Vigna unguiculata [L] Walp) este o plantă originară din Africa Centrală. Planta este considerată una dintre cele mai vechi culturi leguminoase pentru boabe de pe cele trei continente ale „Lumii vechi“, care valorifică foarte bine condițiile de stes termohidric din zonele cu nisipuri. Ca urmare a conținutului ridicat în proteină, atât în plantă cât și în bob, fasolița este considerată regina arealelor cu psamosoluri, reprezentând o alternativă la culturile de soia și fasole, în condiții de secetă.

Fasolița reprezintă una dintre cele mai bune soluții economice pentru zonele supuse fenomenului de aridizare. Sistemul radicular puternic și stratul ceros de pe frunze îi oferă rezistență la secetă, ajungând să suporte temperaturi la suprafața solului și de 60°C. În plus, planta asigură necesarul de proteină și substanțe minerale pentru zonele secetoase. Fiind o plantă cu cerințe reduse față de fertilitatea naturală a solului, fasolița se cultivă de obicei pe nisipurile cele mai sărace, cu un conținut în humus sub 0,5%. Cultivarea plantei contribuie la fixarea biologică a azotului atmosferic în urma unui ciclu de vegetație, planta lăsând în sol cca 150 kg azot, contribuind astfel la reducerea cantității de azot necesară nutriției plantelor premergătoare.

Analizele chimice efectuate în cadrul INCDBNA – IBNA Balotești la boabele de fasoliță din soiurile Ofelia, Aura-26, Jiana și Doljana (ameliorate la SCDCPN, Dăbuleni; Tabel 1) (vezi tabel în revistă) au evidențiat un conținut ridicat în proteine (288-304 g/kg SU) și grăsimi (83-131 g/kg SU). Boabele de fasoliță se evidențiază și printr-un conținut mai scăzut de celuloză (50-58 g/ kg SU) și o valoare energetică comparabilă cu cea a altor leguminoase (12,7-12,9 MJ/kg SU).

Ca urmare a unor experimente efectuate pe pui de carne din hibrizii comerciali Ross 308 și Cobb 500 (crescuți în condiții de fermă – Biobaza experimentală din cadrul INCDBNA – IBNA, Baloteşti), recomandăm utilizarea boabelor de fasoliță în cantități de până la 200 g/kg nutreț. Se înlocuieşte până la 46% (faza de creștere) și peste 60% (faza de finisare) din şrotul de soia, respectiv până la 65% din proteina nutrețului combinat, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și a gradului de valorificare a hranei. În plus, noile nutrețuri combinate elaborate asigură obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicile nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru sănătatea umană), comparativ cu nutrețul clasic, pe bază de șrot de soia. Totodată, se reduce efortul valutar al țării, prin reducerea importului de şrot de soia.

Având în vedere compoziția chimică și valoarea nutrițională a boabelor de fasoliță, precum și rezistența la secetă și arșiță, recomandăm producătorilor agricoli români, dar mai ales crescătorilor de păsări în sistem ecologic/bio să acorde o mai mare atenție acestei culturi.

Georgeta Ciurescu 

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. ; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Puiul de carne este una dintre cele mai răspândite categorii de păsări domestice crescute de fermieri, fie ei mai mari sau mai mici. Popularitatea acestei categorii se datorează performanțelor manifestate atunci când cele trei puncte cheie ale succesului zootehnic sunt optimizate: rasa, casa și masa. Dacă în cazul primului, putem interveni doar prin alegerea hibridului, managementul celorlalte două depinde strict de cunoștințele și flerul fermierului. Având în vedere toate acestea, institutul nostru și-a dedicat activitatea de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea unor nutrețuri combinate care să răspundă tuturor cerințelor, atât tehnice, cât și comerciale, pe care fermierii le au. Astfel, IBNA Balotești a dezvoltat următoarea gamă de produse pentru fermierii avicultori:

• Nutrețuri combinate complete
• Concentrate proteino-vitamino-minerale

La rândul lor, acestea se diferențiază nutrițional în funcție de faza de creștere, de sistemul de creștere, de forma de prezentare (pulbere, brizurate sau granulate), de modul de ambalare etc.

În continuare este redată gama IBNA.

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem intensiv)

Nutrețuri combinate pentru pui (sistem semiintensiv)

INGREDIENTE: Cereale, șroturi (soia, floarea-soarelui), gluten de porumb, fosfat și carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem intensiv)

Concentrate proteino-vitamino-minerale pentru pui (sistem semiintensiv)

INGREDIENTE: cereale, șrot de soia, gluten de porumb, fosfat de calciu, carbonat de calciu, aminoacizi, premix vitamino-mineral.

ALTE PRODUSE DESTINATE HRĂNIRII PĂSĂRILOR DOMESTICE

Nutrețuri combinate complete

Concentrate proteino-vitamino-minerale

Premixuri vitamino-minerale

Institutul nostru vă pune la dispoziție, pe lângă o gamă variată și calitativă de nutrețuri combinate, și alte servicii și produse:

• Analize valoare nutrițională nutrețuri.
• Consultanță de specialitate.

Date de contact pentru vânzări:

Dr. ing. Răzvan-Alexandru UȚĂ
Tel.: (0729) 480 520

Probioticele sunt culturi bacteriene definite și ,,microorganisme vii“, nepatogene, care, atunci când sunt administrate animalelor și odată ajunse în tubul digestiv al acestora, influențează pozitiv microflora endogenă în detrimentul celei patogene și condiționat patogene. Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau o combinație a acestora care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii organismului gazdă.

De reținut faptul că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale este steril în primele ore de viață, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. Etapa de populare a intestinului cu germeni benefici/ patogeni începe odată ce animalul gazdă consumă furaje și apă.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică, cum ar fi: Bacillus licheniformis, Bacillus subtilis, Bacillus megaterium, specii de Lactobacillus, drojdii etc.

Cercetările biotehnologice au continuat și au venit cu o serie de idei inovative, printre care izolarea și identificarea de noi specii bacteriene, de exemplu și tulpina ce a fost confirmată ca fiind Bacillus megaterium IBNA 66. Este cunoscut faptul că genul Bacillus, datorită capacității ridicate de a forma spori, ca formă de rezistență, este capabil să supraviețuiască în condiții extreme de mediu, precum pH scăzut, temperatură ridicată, săruri biliare, precum și în condiții de mediu nefavorabile.

În urma efectuării testelor in vitro, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a înregistrat o multitudine de proprietăți probiotice, dobândind o rezistență de peste 60% la pH scăzut, aproximativ 85% la săruri biliare (0,3%), cu o înaltă abilitate de a produce spori și cu o rată de supraviețuire de peste 55% la temperatură ridicată (80°C). În plus, în urma aplicării testului hemolitic, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a prezentat un grad de nepatogenitate cu sensibilitate redusă la antibiotice, multe dintre acestea fiind administrate pentru tratarea afecțiunilor clinice în nutriția păsărilor. Rezultatele obținute în cadrul institutului au confirmat faptul că tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 rezistă la condițiile dure de-a lungul tractului gastro-intestinal și prezintă criterii probiotice notabile; de aceea poate fi selectată ca produs probiotic viabil, cu aplicabilitate în hrana puilor de carne.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

Cererea globală de carne de pui pentru consumul uman înregistrează o creștere accelerată comparativ cu cea a produselor alimentare proteice alternative (carnea de porc sau vită) datorită accesibilității și acceptării generale într-o varietate de tradiții, culturi și religii (Whitnall și Pitts 2019; OECD 2020). Se preconizează o creștere a producției globale de carne de pasăre de la 105,6 mil. tone, în 2020, la 181 mil. tone, în anul 2050, adică o creștere de 72% în trei decenii (Greenhalgh şi col., 2020).

În ultimii ani, atenția consumatorilor s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra aspectelor legate de bunăstarea animalelor, lupta împotriva rezistenței antimicrobiene și a poluării mediului cu azot sau fosfor (Lemme şi col., 2020).

Pentru a proteja sustenabilitatea producției de carne de pasăre au fost elaborate diferite strategii nutriţionale privind reducerea nivelului de proteină brută din hrană prin utilizarea unor formule echilibrate la nivel de aminoacizi digestibili, suplimentarea cu aminoacizi esențiali și aditivi furajeri.

Scopul acestor strategii nutriționale a fost reducerea excreției totale de azot și a emisiilor de amoniac, probleme critice, în special în Uniunea Europeană, unde a fost introdusă o legislație strictă pentru a răspunde acestor preocupări (Greenhalgh şi col., 2020).

Nutreţurile combinate clasice pentru pui de carne au un nivel proteic de 23% în faza de start, 22% în faza de creștere și 19% în faza de finisare și sunt formulate pe bază de porumb, grâu, şrot de soia, gluten de porumb, la care se adaugă suplimentate de aminoacizi esențiali de sinteză (metionina, lizină, treonină) pentru a satisface cerinţele nutriționale în aminoacizi ale hibrizilor moderni.

Cercetări recente efectuate în cadrul INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4) au evidențiat că reducerea cu 2 procente a nivelului de proteină brută în hrana puilor de carne pe bază de surse proteice alternative locale (șroturi de rapiță și floarea-soarelui) prezintă următoarele avantaje:

• permite obținerea unor performanțe productive și indici de calitate ai carcasei la nivelul potențialului genetic în cazul suplimentării cu aminoacizi esențiali la nivelul cerințelor hibridului;
• nu afectează negativ dezvoltarea gastro-intestinală, reduce tranzitul proteinei în intestinul subțire și poate reduce producția de metaboliți toxici proveniți din fermentația proteinelor în cecum;
• are efecte pozitive asupra bunăstării puilor și asupra mediului prin reducerea azotului excretat în dejecții.

În concluzie, dezvoltarea și adoptarea unor soluţii nutriţionale cu nivel redus de proteină brută pot reduce dependența industriei avicole pentru surse de proteine „intacte“ (de exemplu, şrot soia), pot crea oportunitatea utilizării surselor de proteine alternative, pot reduce costurile de producţie și au impact pozitiv asupra mediului.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Ferma Zootop Limited și-a început activitatea în anul 2016 și de trei ani oferă pui zburat rasă mixtă (pentru carne şi ouă) și pui de carne, crescuți și pregătiți pentru curte. Iar oferta se adresează localnicilor din satul Plopenii Mari, comuna Ungureni, din județul Botoșani. Bîlbă Daniel spune că investiția a ajuns la cca 80.000 euro și crește doar două rase de păsări, KABIR și ROSS 308, efectivul ajungând la aproximativ 50.000 de capete/an.

A început într-un grajd...

Inițial, micul fermier a achiziționat un grajd care se afla mai mult în paragină în anul 2011, apoi l-a modernizat cu fonduri proprii și l-a pregătit pentru creșterea intensivă a puilor de găină, ne spune Bîlbă Daniel. „Am funcționat la început ca producător autorizat, crescând efective destul de mici, până în 5.000 de capete. În anul 2015 am hotărât să creștem un efectiv mai mare pentru pui zburat și ne-am autorizat ca exploatație comercială de tip A. Efectivul nostru pe care îl rulăm într-un an de zile este de aproximativ 50.000 de capete. Cu toate că suntem o fermă mică, creștem mai mult pentru clienții finali. Ulterior ne-am extins activitatea în două hale cu suprafața totală de 1.200 mp. Doi ani mai târziu, ne-am hotărât să păstrăm din fiecare lot de pui pe care îl scoatem la vânzare câte 1.000 de capete pentru creștere în regim de curte“, specifică Daniel.

Aceste păsări sunt crescute în aer liber și cu hrană compusă din mixaj de cereale. Astfel, acesta și-a câștigat clienții și din rândul populației, mai ales cei care nu au un spațiu unde să își crească propriile păsări. „Am făcut acest lucru din două motive: să am de unde consuma eu și familia mea o carne de care sunt sigur cum și în ce condiții este crescută, dar și să pot observa cum evoluează puii de la noi până la maturitate, să știm exact cum vor fi la clienții noștri. De când am deschis, creștem doar două rase de păsări, KABIR – rasă mixtă pentru carne și ouă și ROSS 308 – un hibrid de carne. De altfel, pentru puiul zburat creștem maximum 3 serii/an. Încercăm să intervenim cât mai puțin cu antibiotice, de aceea folosim tot felul de produse naturiste apărute pe piață, plus că utilizăm o schemă foarte complexă de vaccinare cu scopul de a pregăti acești pui pentru creșterea lor în aer liber“, a mai precizat Daniel.

Distribuție la „poarta fermei“

Echiparea celor două hale este de la Big Dutchman, iar regimul de creștere a puilor este intensiv la sol deoarece fermierul folosește furaje doar de la FNC-uri. „O astfel de investiție (...), vorbesc de o hală complet echipată, o estimăm la 80.000-100.000 euro, dar depinde foarte mult unde este situată și ce utilități are proprietatea“, mai spune fermierul botoșănean.

Daniel specifică că distribuția are loc la „poarta fermei“, dar nu ezită să nu colaboreze și cu diverși angrosiști. „Clienții noștri, pe care i-am câștigat și păstrat an de an, vin la noi și cumpără. În felul acesta ei sunt siguri că iau de la ferma noastră. Mai colaborăm și cu așa-zișii angrosiști; aceștia cumpără de la noi și duc puii la clienții finali, la cei care nu se pot deplasa la ferme. Perioada pentru pui zburat este începutul lunii martie și sfârșitul lunii august“, spune Bîlbă Daniel.

Sfatul fermierului botoșănean pentru cei care vor să își facă o astfel de fermă este să-și aleagă o sursă bună pentru puiul de o zi, dar și să investească în tehnologie pentru a putea scoate un produs de calitate la un preț competitiv și mai ales să fie serioși la imunizările prin vaccinare an de an. „Trebuie să scoată un pui sănătos pentru a încuraja populația să cumpere an de an. Printre altele noi tot timpul ne-am pus problema, când vine o bătrânică și o vezi că scoate din batistă ultimii bănuți ca să își cumpere câțiva pui să-i facă găini și să-i ajute ulterior pe copiii ei sau pe nepoți cu câte un ou proaspăt... cum ne-am simți să o vedem mulțumită, să revină și în anul următor să ne zică: «Vai, ce bine au mers!». Pe viitor, nu ne dorim o extindere uriașă pe partea de pui zburat, ci să ne păstrăm clienții și eventual să extindem această linie cu păsări crescute în regim de curte, pentru a avea și ceva profit de pe urma acestora deoarece la momentul actual nu o putem numi afacere, abia dacă ne scoatem cheltuielile cu creșterea lor“, a încheiat Bîlbă Daniel.

Beatrice Alexandra MODIGA

Șrotul de soia este folosit ca sursă proteică de referință în industria de nutrețuri combinate pentru păsări. Cu toate acestea, piața șroturilor de soia înregistrează o mare fluctuație în privința aprovizionării, ceea ce conduce și la oscilații mari ale prețului de comercializare. Importurile de șroturi de soia necesită din partea țării noastre un efort valutar considerabil, afectând negativ balanța de plăți și încasări valutare, iar pe de altă parte se creează o dependență a sectorului avicol față de aceste importuri. Interdicția cultivării de soia modificată genetic în România și interzicerea utilizării făinurilor de origine animală (făină de peşte, carne, oase şi sânge) în alimentația păsărilor face și mai critică situația creșterii păsărilor în țara noastră.

Soia (Glycine max) este o plantă de cultură care nu întâlnește condiții climatice optime în țara noastră (excepție făcând unele zone din sudul țării) necesare realizării unor producții corespunzătoare cantitativ și calitativ. Pe de altă parte, eficiența productivă a șroturilor de soia în creșterea păsărilor este dependentă în mare măsură de eficiența tratamentului termic la care sunt supuse boabele de soia, în vederea distrugerii unor factori antinutriționali (de exemplu, inhibitorii de tripsină şi chimotripsină şi ureaza, substanţe inhibitoare care întârzie creşterea sau provoacă anumite tulburări metabolice). Tratamentul termic incorect aplicat (temperatură și timp de acțiune) duce la scăderea dramatică a gradului de utilizare a proteinelor din hrană de către păsări. În plus, acest tratament aplicat boabelor de soia generează cheltuieli suplimentare care, în final, conduc la creșterea costului de producție al nutrețului.

Pe plan mondial a crescut foarte mult interesul pentru a maximiza nivelul de utilizare a unor ingrediente proteice produse la nivel local, inclusiv a boabelor de leguminoase (Laudadio and Tufarelli 2010, Dotas și colab. 2014, Zdunczyk și colab. 2014, Koivunen și colab. 2016). În România, cultivarea și mai ales utilizarea boabelor de leguminoase (mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb – liber de alcaloizi) în hrana păsărilor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega-3, care sunt considerați benefici pentru sănătatea omului). Folosind ingrediente furajere alternative și durabile, pentru a substitui o parte din șrotul de soia poate fi una dintre strategiile de reducere a costurilor cu furajarea în sectorul avicol. În acest context este necesară evaluarea acestor surse alternative, de proteine cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și, în același timp, și economice.

Lintea (Lens culinaris) devine disponibilă ocazional pentru industria de nutrețuri, în special atunci când aceste boabe sunt declasate calitativ pentru consum uman (cum ar fi: leziuni la îngheț, decolorarea sau deteriorarea boabelor). Aceste boabe nu prezintă nicio pro­blemă atunci când sunt utilizate ca hrană pentru păsări, de toate vârstele. Interesul pentru utilizarea boabelor de linte în alimentația puilor de carne se justifică în primul rând prin conținutul relativ ridicat în proteine (25,6-28,9%, per kg substanță uscată), a profilului în aminoacizi esențiali (în special lizină, 7 g/100 g proteina), dar mai ales datorită conținutului mic de factori antinutriționali comparativ cu soia și prin valoarea energetică ridicată (12,8 MJ energie metabolizabilă/kg). Totodată, boabele de linte reprezintă o sursă destul de bogată în săruri minerale (calciu, fosfor, fier asimilabil, zinc, seleniu etc.) și vitamine (tiamină, riboflavină și niacină).

IBNA Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente (program NUCLEU, proiect PN16-41.01.02, finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării) efectuate pe pui broiler de găină (hibridul Cobb 500) în condiții de fermă, în Biobaza experimentală, recomandă utilizarea boabelor de linte (Lens culinaris, var. Eston și Anicia) în cantități de 200 g/kg nutreț de tip starter, cu posibilitatea creşterii nivelului de încorporare până la 400 g/kg la puii în faza de finisare (se înlocuieşte până la 58% din şrotul de soia, respectiv 41% din proteina nutrețului combinat).

Noile nutrețuri asigură atât menținerea performanţelor de creștere, a randamentului la sacrificare, dar mai ales obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicilor nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru consumatori), comparativ cu nutrețul clasic (pe bază de șrot de soia). Totodată, se influențează pozitiv principalii indici de eficiență, respectiv rata de eficienţă a utilizării proteinei și rata de eficienţă a utilizării energiei. În plus, se reduce efortul valutar al României, prin reducerea importului de şrot de soia.

Dr. ing. Georgeta CIURESCU,

INCDBNA – IBNA, Balotești

Triticale (genusXTriticosecale) reprezintă un hibrid între grâu dur și secară, o cereală care a atras atenția în ultimii ani datorită adaptabilității în zonele secetoase și rezistenței la dăunători. Cultura de triticale a luat amploare și în România, conform statisticilor FAO, suprafața cultivată și producțiile înregistrate în perioada 2010-2014 având o evoluție ascendentă (Fig. nr. 1).

Fig. nr. 1. Suprafața cultivată (ha) și producția de triticale (t); Sursa: FAOSTAT

Valoarea nutritivă este similară cu cea a grâului, diferențiindu-se însă printr-un conținut mai mare în lizină și balanță minerală echilibrată. Digestibilitatea ridicată a proteinei și profilul echilibrat în aminoacizi esențiali recomandă utilizarea triticalelor în hrana păsărilor. Însă, includerea triticalelor este limitată de prezența factorilor antinutriționali polizaharide fără amidon (NSP), în special xilani și arabinoxilani, ce reduc digestia și absorbția nutrienților la nivel intestinal.

Evaluarea compoziției chimice detaliate a materiilor prime furajere utilizate în structura nutrețurilor combinate este deosebit de importantă întrucât pot exista variații în funcție de soi/hibrid, de cultură, sezon, tipul de sol etc., fapt pentru care este nece­sară reevaluarea permanentă a valorii nutritive a acestora. 

Din analiza chimică detaliată efectuată în cadrul INCDBNA – Balotești reiese că  triticalele au un conținut proteic ridicat (11,61%), valoare energetică de 2.986 EM kcal/kg și un profil echilibrat în aminoacizi esențiali: lizină (0,451%), aminoacizi cu sulf (0,250% metionină și 0,322% cistină), treonină (0,505%), arginină (0,776%).

Cercetările recente efectuate au demonstrat că utilizarea triticalelor în hrana puilor de carne, în proporție de 28-34%, în funcție de faza de creștere, substituind parțial porumbul, nu afectează performanțele zootehnice, indicii de calitate ai carcasei sau valoarea nutritivă a cărnii (compoziția chimică, conținutul în aminoacizi). În plus, includerea triticalelor în hrana puilor de carne nu are efecte negative asupra stării de sănătate (profil biochimic sanguin în limite normale, dezvoltare gastrointestinală corespunzătoare) sau asupra microflorei intestinale, numărul populațiilor patogene fiind semnificativ redus.

Rezultatele obţinute confirmă faptul că triticalele pot reprezenta o sursă cerealieră alternativă viabilă de înlocuire parțială a porumbului, cereala de bază utilizată uzual în hrana puilor de carne, în special în contextul actual al schimbărilor climatice.

Anca Gheorghe

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) ocupă locul 5 în lume ca nivel al producției. În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă (fiind supranumit „Cămila vegetală“) și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform FAOSTAT, în România suprafaţa cultivată şi producția de sorg obținută, în perioada 2010-2014, a înregistrat o creștere semnificativă (fig. 1).

Fig. 1. Suprafaţa cultivată (ha) şi producția de sorg (t); Sursa: FAOSTAT

Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În plus, noile soiuri create, indiferent de culoare (albă sau roșie), au un conținut redus de tanini (sub 0,2%) fiind numite varietăți low-tanin. Taninii sunt factori antinutriționali ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților, reducerea conținutului în tanini având ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților. Culoarea boabelor de sorg nu mai este considerată un criteriu al calității referitor la conținutul în tanini. Până nu de mult, culoarea albă era asociată conținutului redus în tanini, iar culoarea roșie conținutului ridicat în tanini.

Boabele de sorg conțin cantități reduse de pigmenți xantofili necesari în pigmentarea gălbenușului de ou sau a pielii la puii de carne. Utilizarea sorgului în hrana găinilor ouătoare necesită suplimentarea cu pigmenți naturali (ulei de gălbenele, drojdii, DDGs de porumb, etc.), sau sintetici pentru obținerea unei colorații intense a gălbenușului. În cazul în care consumatorii de carne de pui preferă o carcasă de culoare mai deschisă, utilizarea sorgului în hrana puilor de carne poate reprezenta o strategie de marketing pentru a reduce pigmentarea carcasei.

La INCDBNA-Balotești cercetările aplicative în domeniul nutriţiei animale efectuate în ultimii ani au fost orientate spre găsirea unor alternative furajere la cele clasice urmărind diversificarea gamei de materii prime furajere prin utilizarea eficientă a unor resurse locale.

Analiza chimică detaliată efectuată în cadrul institutului nostru a confirmat faptul că sorgul alb are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic (9,91%), cu valoare biologică ridicată datorită profilului în aminoacizi esențiali (0,266% lizină, 0,280% metionină + cistină, 0,357% treonină, 0,367% arginină) și valoare energetică comparabilă cu cea a porum­bului (3207 kcal/kg energie metabolizabilă).

În urma experimentelor efectuate privind utilizarea sorgului alb în hrana puilor de carne recomandăm includerea acestuia în proporție de 27-33%, în funcție de faza de creștere, substituind parțial porumbul, cu efecte pozitive asupra performanțelor de producție, a indicilor de calitate ai carcasei și a compoziției cărnii de pui. Totodată, utilizarea sorgului alb în hrana puilor de carne nu are efecte negative asupra profilului metabolic sanguin, a dezvoltării tractusului gastro-intestinal sau a compoziției microbiologice intestinale, ca indicatori ai stării de sănătate.

Anca Gheorghe

Prevenirea îmbolnăvirilor prin folosirea de alimente funcționale se situează de ceva timp în centrul preocupărilor oamenilor de știință din necesitatea de a găsi soluții la interesul crescut al consumatorilor pentru produse naturale și sigure, în detrimentul celor sintetice, care conțin aditivi. În acest sens, au fost regândite bugetele alocate pentru marketingul alimentelor, cu efecte benefice asupra sănătății. Prin nutriție pot fi aduse modificări majore de compoziție a produselor animale, fără a afecta performanțele sau starea de sănătate. Cercetările au fost extinse în sensul identificării unor resurse furajere proteino-oleaginoase, care să nu intre în competiție cu consumul uman și ale căror proprietăți nutri­ționale le recomandă pentru a fi valorificate eficient în hrana animalelor.

Cânepa este o resursă furajeră low-cost, neconvențională, cu o compoziție fitochimică unică și cu diferite utilizări (industria farmaceutică, industria alimentară etc.). Cu toate acestea, multă vreme a fost controversată din cauza unor confuzii legate de riscul asupra sănătății ca urmare a conținutului crescut în substanțe halucinogene (tetrahidrocannabiol, THC). Având ca punct de plecare multiplele efecte terapeutice datorate conținutului în biocompuși activi și conținutul în THC sub limitele de toxicitate (<0,0139% în cazul nostru), utilizarea acestei resurse a fost regândită și capătă noi valențe.

O analiză chimică detaliată a semințelor de cânepă a fost efectuată de cercetătorii INCDBNA Balotești în scopul evidențierii acelor caracteristici care pot fi valorificate în hrana animalelor. Cânepa se remarcă datorită conținutului destul de ridicat în proteină (21,26%) cu valoare biologică ridicată, reflectată într-un conținut în aminoacizi esențiali ridicat (lizina 0,959%, metionina 0,485%, cistina 0,347%, treonina 0,871% etc). În egală măsură, semințele de cânepă au valoare energetică ridicată datorită conținutului în grăsime (27,70%), la care se adaugă structura benefică în acizi grași. Astfel, predominanți sunt acizii grași polinesaturați (72,58%), iar dintre aceștia concentrația în acidul gras alfa-linolenic este de peste 17%. Concentrația crescută a acizilor grași din familia n-3 are ca efect reducerea raportului n-6:n-3 la 3,20 în condițiile în care raportul ideal pentru sănătate este recomandat să fie < 5 (Simopoulos, 2002; Husted & Bouzinova, 2016). Compoziția favorabilă în acizi grași se reflectă pozitiv în hrană și mai departe este de așteptat să se regăsească în produse.

Specialiștii INCDBNA Balotești au inițiat cercetări pe păsări. Au fost elaborate recepturi de nutreț combinat pentru punerea în valoare a acestei resurse. Echilibrarea recepturilor în nutrienți esențiali este facilitată de caracteristicile nutriționale excelente ale semințelor de cânepă. Primele rezultate indică faptul că, indiferent de nivelul de includere în hrană, care diferă în funcție de faza de creștere, compoziția cărnii este modificată în sens benefic sănătății. Se are în vedere o nouă serie de teste biologice care vor fi demarate pe puii de carne și/sau găini ouătoare.

Conform datelor furnizate de FAO, suprafața și producția de cânepă înregistrează o tendință ascendentă, ceea ce în perspectivă conduce la creșterea consumului atât în alimentația umană, cât și în industria farmaceutică sau industrie (ca fibră). Subprodusele (turte de la fabricile de ulei) sau resturile de semințe nevalorificate în consumul uman pot fi utilizate în hrana animalelor, constituind o alternativă furajeră ce aduce un plus de valoare hranei față de resursele clasice.

În prezent, în cadrul proiectului GALIM PLUS, prin intermediul unor granturi cofinanțate de la bugetul Comisiei Europene și de la bugetul Guvernul României, INCDBNA Balotești susține inițiativele avicultorilor din România care doresc să aducă pe piață alimente ce au calități nutriționale îmbunătățite. Oferta de expertiză a INCDBNA Balotești și informații suplimentare referitoare la alimentele funcționale pot fi găsite pe pagina pro­iectului la adresa www.ibna.ro.

Gheorghe ANCA, Mihaela HĂBEANU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 40