Din inima naturii, pentru un viitor sustenabil

La doar 19 ani, Teodora Coneac poartă cu grație o moștenire valoroasă: apicultura. Născută și crescută în Țibana, județul Iași, între câmpuri, animale și zumzetul albinelor, a învățat de mică ce înseamnă munca făcută cu sufletul.

Deși a urmat un liceu pedagogic, inima ei a bătut mereu în ritmul naturii. Astfel, a ales să studieze Protecția Consumatorului și a Mediului la Universitatea de Științele Vieții din Iași – un pas firesc spre un viitor pe

2024 a fost încă un an dificil pentru majoritatea apicultorilor și doar profesionalismul lor a făcut ca aceștia să își mențină familiile de albine în contextul condițiilor precare de mediu din ultimii ani.

Anul trecut culesurile și implicit producția de miere au fost condiționate de vremea capricioasă, ajutorul financiar oferit apicultorilor a fost insuficient, iar piața este în continuare o junglă în care supraviețuiește doar cine găsește singur soluții de a-și vinde marfa.

În

Apicultura, în România, este o afacere cât se poate de viabilă, fiind favorizată de o climă blândă şi de o natură darnică, cu plante melifere variate, cu păduri întinse de tei şi salcâmi, cu suprafețe mari cultivate cu pomi fructiferi şi floarea-soarelui ce dăinuie anual din martie până în octombrie.

Produsele de bază obținute de la albine, miere, ceară, lăptișor de matcă, polen, venin de albine, apilarnil, propolis, păstură sau combinate şi prezentate sub formă de loțiuni sau creme, sunt din

Răzvan Coman – „Autoritățile nu intenționează să facă nimic“

După luni de secetă severă, ploile au apărut chiar în timpul desfășurării ediției de toamnă a Târgului Mierii din București. În perioada 13-15 septembrie, în curtea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură s-au adunat apicultori din toată țara. Au venit cu produse apicole, obținute cu eforturi deosebite, cu costuri ridicate și cu speranța că la târg vor avea suficienți cumpărători.

„Anul acesta a fost unul