Legumicultura în spații protejate, o alternativă sigură la schimbările climatice

Corina Hodorogea, doamna care ne-a acordat acest interviu, are un istoric profesional în aria de marketing și resurse umane, dar de aproape un an este antreprenor și își sprijină familia să creeze un lanț de distribuție scurt al produselor pe care le produce. De peste 30 de ani agricultura a fost principala profesie pentru aproape toți membrii familiei sale, iar pământul a trecut din generație în generație drept moștenire. Culturile se află într-un sat binecunoscut pentru legumicultură, Băleni Sârbi, județul Dâmbovița, situat la aproximativ 60 km de București. Constrânsă de condițiile de piață nefavorabile producătorilor, în 2020 dna Hodorogea a pus la punct o altă metodă de desfășurare a activității legumicole și de distribuție a produselor, un proiect inițiat sub titulatura de Legume Verzi.

„Prețul pentru produsele angro nu se justifica, așa că am luat atitudine“

Aceasta spune că proiectul Legume Verzi a început în luna martie a anului trecut când, odată cu instaurarea stării de urgență, părinții săi nu au mai putut să vândă produsele în piață și își vindeau marfa la distribuitori angro, la prețuri care nu justificau munca acestora. „În acel moment, eu și soțul meu am luat atitudine și am început să le promovăm produsele online și în cercurile noastre de prieteni și colegi de muncă. Recomandările lor au avut un efect imediat, iar la un moment dat nu reușeam să facem față cererilor. Atunci ne-am dat seama că oamenii vor să consume legume de la producători de încredere, de aceea am continuat să livrăm la domiciliu în București și în împrejurimi. În prezent, am reușit să ne diversificăm gama de produse și mai mult, cu plante aromatice, rucola sau varză kale. De asemenea, am început să facem parteneriate și cu alți producători români, mai mari sau mai mici, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a oferi clienților noștri o gamă amplă de produse.“

În ceea ce privește perspectiva logistică a modelului de distribuire la domiciliu, dna Hodorogea spune că a implicat foarte multe resurse materiale, de la modul de împachetare până la crearea unei rute optime astfel încât comanda să ajungă în timp util la client. „Am dezvoltat foarte mult aplicația ce stă în spatele web-site-ului pentru a ne ușura munca și asta ne-a permis să fim agili și să continuăm acest proiect. În ceea ce privește resursele materiale, am folosit fonduri proprii atât pentru investițiile în infrastructura tehnologică, cât și în cea a susținerii culturilor, însă cu multe ore de lucru în spate. Din păcate, până acum nu am reușit să obținem fonduri europene din motive ce țin de documentația aferentă liniei de finanțare pe care o vizam, însă suntem hotărâți să încercăm anul viitor. În acest moment nu primim niciun sprijin, dar în 2022 ne propunem să extindem suprafețele cultivate pentru a fi eligibili pentru subvențiile oferite de stat.“

„Anul viitor avem în plan extinderea solariilor“

Până în acest moment suprafața totală de culturi este de 3 hectare, iar o parte dintre acestea se află în proximitatea satului. Aproximativ 1 hectar este cultivat cu plante legumicole și 2 hectare cu cereale. În momentul de față, legumicultorii din Dâmbovița au doar 2.200 m de spații protejate, însă anul viitor au în plan o extindere a acestora. 

„Am ales să cultivăm în spații protejate pentru că altfel clima își spune cuvântul și în câmp nu reușim să producem aceeași calitate și cantitate. Această practică ne permite să cultivăm foarte mult și extra sezon. De exemplu, pe perioada iernii reușim să cultivăm salată, ridichi, ceapă verde, lobodă sau spanac, În spații neprotejate acest lucru ar fi imposibil. În ceea ce privește tehnologizarea, singurele automatizări pe care am reușit să le facem au fost instalația de irigare prin aspersie. Anul viitor vom investi într-o instalație electrică pentru încălzirea patului germinativ. Astfel vom putea produce mult mai devreme produsele din sezonul primăvară-vară.“ Soiurile pe care le au în cultură sunt românești, dar și străine, preponderent din Olanda și Germania. Producția este axată, în special, pe producțiile de roșii, castraveți, salată, ridichii roșii, ceapă verde, broccoli, verdețuri și plante aromatice. 

„Având în vedere că nu folosim stimulenți de creștere, cantitățile sunt reduse. De exemplu, roșiile produc 3-4 fructe pe fiecare etaj. Pentru noi este mai importantă calitatea produselor și nu atât de mult cantitatea. Suntem tipul de producători autohtoni ce aplică tratamente la nevoie și atunci încercăm să folosim tratamente făcute din plante. Folosim în continuare îngrășământul organic de la bovine și păsări și numai când situația nu permite altfel folosim insecticide.“

„Ne-am îndreptat atenția către vânzările online, dar pentru că oferta este mai mare decât cererea am continuat să distribuim în piețe, în regim angro. De câteva luni livrăm și către mai multe restaurante, iar anul viitor ne propunem să construim o rețea mai puternică de parteneri din acest segment de piață.“ – Corina Hodorogea

„Spațiile protejate pe care le deținem sunt mijlocul nostru de supraviețuire pe timpul iernii. Avem în medie cam 3 culturi pe an, cultivăm 2 culturi în perioada primăvară-toamnă (de exemplu: roșii, castraveți, spanac, usturoi, ardei, varză kale), iar în perioada iernii cultivăm o cultură (ridichii roșii, salată, ceapă verde, plante aromatice).“ – Corina Hodorogea

„Poziționarea noastră acum este aceea de hub de produse locale, nu doar de simplu producător, chiar dacă este o bătălie foarte mare pentru că pe această nișă au intrat și corporațiile mari de e-commerce. Concurăm în continuare atât cu marile lanțuri de magazine, băcănii, precum și cu ceilalți producători locali ce oferă livrare la domiciliu.“ – Corina Hodorogea.

D.Z.