Ce promovează de la Fermă la Furculiță? Agricultura ecologică, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor

Două principii ghidează acțiunea Comisiei Europene în domeniul alimentar. Încearcă să răspundă în primul rând principiului durabilității, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor. De asemenea, respectă o cerință de siguranță alimentară, prin reducerea utilizării pesticidelor și a ambalajelor, accesibilitatea produselor și informații mai bune pentru consumatori.

Primul obiectiv al Comisiei este de a încuraja dezvoltarea agriculturii ecologice pentru a realiza „un mediu alimentar sănătos și durabil“ în toate statele membre. Întrucât se depun eforturi diferite pentru a realiza acest lucru, Comisia planifică accesul la fondurile de coeziune și, în special, la Fondul european de dezvoltare regională agricolă (FEADR), pentru a sprijini țările care necesită asistență tehnică. Comisia consideră că trecerea la agricultura ecologică trebuie să aibă loc în cadrul unei noi politici agricole comune (PAC).

Propunerea pentru această nouă PAC trebuie să permită fermierilor să își îmbunătățească performanțele de mediu și climatice, în special datorită „îmbunătățirii standardelor de mediu obligatorii“, „noilor măsuri voluntare“ sau investiții în favoarea „tehnologiilor și practicilor ecologice și digitale“. În cele din urmă, Comisia își propune să dezvolte agricultura ecologică astfel încât să reprezinte 25% din terenurile agricole cultivate până în 2030, comparativ cu 7,5% în prezent.

Cealaltă modalitate prin care Comisia asigură o agricultură durabilă este îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe care o consideră „un răspuns evident la dorințele cetățenilor“. Prin urmare, pentru a asigura o mai bună conformitate cu aceasta, Comisia are în vedere introducerea etichetării produselor referitoare la bunăstarea animalelor, în scopul sensibilizării,  Comisia justifică faptul că o îmbunătățire a bunăstării animalelor nu numai că face posibilă „reducerea necesității de medicamente“, ci și creșterea „calității produselor alimentare“, ducând în cele din urmă la „conservarea biodiversității“.

În cele din urmă, Comisia și-a stabilit obiectivul de reducere a risipei alimentare pe cap de locuitor până la jumătate, până în 2030, și va propune obiective „obligatorii din punct de vedere juridic“ pentru aceasta până în 2023. Aceste obiective care vor fi atinse vor lăsa totuși statele membre libere să stabilească mijloacele care urmează să fie puse în aplicare și să le respecte în teritoriile lor.

Al doilea obiectiv care reiese din programul Comisiei este protejarea sănătății consumatorilor în ceea ce privește alimentele. Aceasta înseamnă reducerea utilizării substanțelor chimice și a pesticidelor. Prin urmare, Comisia intenționează să reducă utilizarea pesticidelor periculoase cu „50% până în 2030“ pentru a le înlocui cu alternative organice. Recunoaște, de fapt, „că agricultura europeană fără pesticide nu este un obiectiv realist, inclusiv în agricultura ecologică”.

Acestea din urmă sunt chiar instrumente „esențiale“ pentru atingerea obiectivelor europene „în ceea ce privește siguranța alimentară și cea a alimentelor“. Mai degrabă, abordarea executivului UE ar fi reducerea la minimum a impactului acestora asupra sănătății umane prin reducerea dependenței de pesticidele în favoarea unor alternative precum „utilizarea crescută a pesticidelor cu risc scăzut, non-chimice“.

Comisia intenționează să își revizuiască textele legislative pentru a se asigura că materialele utilizate în ambalarea alimentelor nu conțin substanțe chimice periculoase. Acest lucru ar „îmbunătăți siguranța alimentară și sănătatea publică“. În cazul pericolului dovedit, Comisia propune înlocuirea acestui ambalaj cu alternative „inovatoare și durabile“, cu materiale „reutilizabile și reciclabile“.

În același timp, propune mai multe măsuri pentru a face produsele din agricultura ecologică mai accesibile pentru cetățeni. Mai multe stimulente fiscale ar trebui, potrivit Comisiei, „să încurajeze consumatorii să opteze pentru diete durabile și sănătoase“. Aceste măsuri includ o propunere de aplicare a unor cote de TVA specifice pentru anumite produse, cum ar fi fructele și legumele ecologice. Propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului UE, dar dacă este adoptată, aceasta ar trebui să ofere mai multă flexibilitate statelor în stabilirea cotelor de TVA, ceea ce le-ar permite în special să aplice „cote zero“ pentru produse precum fructele și legumele.

O astfel de măsură ar avea ca rezultat o reducere a prețului plătit de consumator. Companiile vor trebui să urmeze un cod de conduită privind practicile pe care să le adopte pentru a face produsele lor organice mai accesibile. Cu toate acestea, Comisia nu uită producătorii. Acesta consideră că scăderea prețurilor ar fi benefică pentru ei deoarece ar duce apoi la o creștere a cererii de produse din agricultura ecologică, o creștere care ar avea apoi repercusiuni asupra producției și care ar reduce costurile. Această reducere a costurilor ar face astfel posibilă compensarea celor generate de schimbarea practicii agricole.

În cele din urmă, pentru a informa consumatorii și a sensibiliza consumatorii cu privire la dietele sănătoase, Comisia subliniază necesitatea de a le oferi informații cât mai clare și complete cu privire la ceea ce consumă. Prin urmare, planifică să creeze „etichetare nutrițională armonizată obligatorie pe partea din față a ambalajului“, insistând asupra indicării originii alimentelor atunci când este posibil.

Comisia consideră că obiceiurile alimentare actuale nu sunt sănătoase și nu sunt suficient de echilibrate. Pentru a inversa tendința de creștere a ratelor de supraponderalitate și obezitate din UE până în 2030 și pentru a reduce numărul de decese cauzate de dietele nesănătoase, Comisia consideră într-adevăr că transmiterea „informațiilor clare care facilitează alegerea în favoarea dietelor sănătoase și durabile“ pot avea un impact benefic asupra „sănătății și calității vieții consumatorilor“, determinând consumatorii să facă „alegeri alimentare informate“.

Ultimul element al propunerii Comisiei: stabilirea unui program de cercetare menit să îmbunătățească cooperarea dintre oamenii de știință și politicieni, pentru a lucra la politici publice mai ecologice. Comisia Europeană intenționează să aloce 10 milioane de euro acestui proiect ca parte a programului Orizont Europa, programul său de sprijin pentru cercetare pentru perioada 2021-2027, care urmează Orizont 2020.

„De la fermă la furculiță“: obiective ambițioase.

Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să „facă din sistemul alimentar al UE un motor de durabilitate“. Acestea sunt cuvintele comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides. Comisia își propune să disemineze modelul, deja adoptat de unii fermieri, al agriculturii organice și durabile, nu numai în Europa, ci și la nivel global. Pentru aceasta obiectivul este „reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului său alimentar“, garantând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor săi.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU