Să profităm de ploile din vară în vederea pregătirii terenului pentru însămânțările din toamnă

Culturile recoltate în vară constituie, în mare parte, plantele premergătoare pentru culturile ce se vor înființa în toamnă. De aceea, modul cum se pregătește terenul, pe suprafețele eliberate, este hotărâtor pentru calitatea însămânțărilor din toamnă.
Fermierii mai exigenți cu respectarea regulilor agrotehnice au executat o lucrare de afânare imediat după recoltare. De regulă, solurile la adâncimea de peste 20 cm posedă o afânare naturală încât nu sunt necesare lucrări mai adânci de 18-20 cm. O arătură mai adâncă înseamnă diluarea materiei organice și a substanțelor minerale și, cu fiecare un cm în plus, mai adânc, se răstoarnă 130 t/ha sol, cu uzura utilajelor și consum de motorină inutil.
Pe solurile grele, argiloase, compactate se aplică lucrări de afânare cu cizelul până la 35-40 cm sau cu scarificatorul până la 60-70 cm, o dată la 3-5 ani.
În condiții normale, imediat după recoltare se efectuează o lucrare de dezmiriștit sau, dacă terenul este tasat pe stratul arabil, se lucrează mai întâi cu cizelul până la 18-20 cm și apoi se dezmiriștește. Unii fermieri execută direct arătura la 18-20 cm adâncime.
Cea mai indicată este lucrarea de dezmiriștit deoarece se amestecă resturile vegetale tocate cu stratul superficial al solului formând un fel de mulci. În acest mulci se realizează condiții pentru graminarea și răsărirea buruienilor și a samulastrei. Stratul respectiv permite pătrunderea apei din precipitații, asigură conservarea ei în sol și se intensifică procesele biologice. Determinările de umiditate efectuate în toamnă arată că în parcelele dezmiriștite se găsea 19,5% umiditate, iar în cele nelucrate 11%. Din precipitațiile căzute se pierde 13,7% în solul afânat și 80,6% în cel neafânat.
Atât după arătură cât și după dezmiriștire pe suprafețele respective s-a format un covor vegetal care protejează solul de acțiunea mecanică a precipitațiilor, de arșiță și evită eroziunea și levigarea nitraților care sunt consumați de covorul vegetal și se întorc în sol odată cu acesta.
În prezent, pe suprafețele eliberate în vară, indiferent ce lucrări s-au efectuat, ca urmare a precipitațiilor frecvente, terenul s-a îmburuienat.
Este necesar ca acest covor vegetal să fie tocat înainte de a forma semințe care să îmburuieneze mai mult solul și să fie încorporat sub brazdă până la 12-15 cm adâncime pentru a fi descompus de bacteriile aerobe cu formarea de elemente nutritive și humus. Din humusul nou format, 80% se mineralizează cu formarea de elemente nutritive, iar restul intră în rezerva solului, crescând fertilitatea.
Unii fermieri lasă stratul vegetal la suprafața solului, ca o litieră, în situația când dispun de semănători speciale pentru asemenea condiții.
Dacă se intenționează efectuarea arăturii, aceasta trebuie să fie executată după o ploaie, când solul are umiditatea optimă pentru arat, adică pe solul argilos un interval scurt – 18-21%, pe solul nisipos un interval mai lung – 7-21%, chiar 28%, iar pe solurile lutoase o umiditate intermediară, între acestea.
În situația când plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată pentru a asigura o bună mărunțire, nivelare și așezare a solului, cu posibilități de conservare a apei, este necesar ca după executarea arăturii, cel târziu a doua zi, să se treacă cu o grapă care să realizeze aceste cerințe.
În acest fel, în preajma semănatului terenul este pregătit ca după o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat, să fie realizate toate condițiile pentru semănatul în epoca optimă și de calitate superioară.
Prof. dr. ing. Vasile POPESCU
insamantari, ploi, pregatire terenuri, insamantari de toamna, pregatirea solului, ploi de vara
- Articol precedent: Șofranul, o cultură rentabilă pe suprafețe mici
- Articolul următor: Hibrizi de ardei pentru câmp și spații protejate