Tehnologia culturilor trebuie adaptată situației din teren

Careul culturilor, așa și-a numit compania Naturevo primul eveniment în câmp dedicat culturilor de rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui din acest an. Axat pe soluții de ultimă generație, adaptate schimbărilor climatice, evenimentul și-a propus să arate fermierilor cum pot arăta culturile, chiar și după ce au trecut prin condiții de stres generate de secetă sau umiditate excesivă. Nelipsit de la întâlnirile cu agricultorii, dr. ing. Ioan Enoiu, fondatorul companiei Naturevo, a făcut pentru Lumea Satului o fină analiză a culturilor de toamnă și primăvară, menționând cu mare profesionalism toate momentele de cotitură care au pus la încercare plantele, dar și soluțiile salvatoare cu care au fost recuperate, pentru ca la acest moment să le putem admira.

Rapița, salvată de 3 tratamente la sămânță

Compania a avut alături la acest eveniment 3 parteneri: Nufarm – pentru produsele de protecție a plantelor, Biocrop – ca furnizor de sămânță și Proinvest – furnizor de tractoare și echipamente agricole. „De anul trecut ne-am propus să prezentăm fermierilor tehnologii adaptate schimbărilor climatice. Noi preluăm de la toate marile companii produse de protecția plantelor în ideea că pe o genetică bună se poate face și o tehnologie bună. Avem o gamă largă de fertilizanți moderni adaptați condițiilor actuale, cu eliberare treptată și controlată. Apoi lucrăm cu biostimulatori de diferite tipuri, de la tratamentul semințelor la perioada de vegetație.

La culturile de toamnă, rapiță și grâu, am avut perioade secetoase după semănat și deci o răsărire uniformă sau tardivă. Spre exemplu, rapița a răsărit în noiembrie și, în mod normal, fermierii spun că o asemenea rapiță trebuie întoarsă, dar vedeți ce rapiță avem. A fost o iarnă blândă, dar martie a venit cu ninsori și ploi abundente, ceea ce a generat băltiri în această zonă. Ceea ce vedeți este o cultură recuperată după băltire. Cultura a avut noroc că a fost tratată sămânța cu 3 produse stimulatoare și atunci a avut sistem radicular foarte bine dezvoltat și tolerant la condițiile de anaerobioză. Apoi am avut o răsărire chiar tardivă și procesele vegetative au continuat în ferestrele iernii. Un lucru bun pe de o parte, dar pe de altă parte unele boli și dăunători au evoluat și ne-au creat probleme. În perioada de iarnă s-au dezvoltat formele criogene, cele care rezistă la temperaturi reduse.

Dacă suntem analiști buni, vom vedea că bolile și dăunătorii nu mai țin de mult de suma gradelor de temperatură, ci mai mult de insolație și radiație. Această radiație a fost și în perioada de iarnă destul de puternică și atunci planta a perceput o temperatură mult mai mare decât era în realitate. Când erau 5-6°C, dar era soare, se simțeau ca fiind 10-12°C și atunci au apărut dăunătorii. La rapiță, ceutorincus a apărut într-o fereastră din ianuarie și în alta din februarie. Noroc că nu a putut să stea prea mult, pentru că nopțile erau mai răcoroase. Dar la un moment dat a apărut și combaterea s-a impus imediat ce au existat condiții normale. Totuși, condițiile normale nu au mai apărut la timp pentru că o lună de zile a fost exces de umiditate. Practic, până în ultima decadă a lunii martie nu s-a putut intra în câmp pentru că au fost multe precipitații, iar după aceea două luni nu au mai fost deloc.

În condițiile acestea culturile de toamnă au suferit băltiri, în zona de sud circa o treime din suprafețe au fost afectate și atunci a fost nevoie de o serie întreagă de intervenții ca plantele să-și reia vegetația. Cu ocazia aceasta s-a tasat și solul, iar echilibrul aerohidric a fost mai slab. Și acum a trebuit să intervenim cu produse ca să învățăm planta să trăiască și în condiții mai vitrege“, ne declara dr. ing. Ioan Enoiu.

Secretul răsăririi uniforme la culturile de primăvară

„În ceea ce privește culturile de primăvară, am făcut ce se putea face. Dar, din cauza băltirilor, a ploilor repezi și a tasării solului, atunci când am pregătit terenul într-un fel a fost bine, într-un fel a fost rău. În terenurile cu mai multă argilă semănarea trebuia făcută practic la adâncime mai mare, la 6-8 cm. Cei care au făcut treaba asta au avut o răsărire uniformă, iar cei care au semănat la 4-5 cm au avut o răsărire foarte neuniformă. Dacă s-a procedat cum am procedat noi cu stimularea seminței, revenirea în vegetație a fost mult mai rapidă, iar cantitatea de apă necesară plantei a fost mult mai mică. În plus, tratamentele de stimulare și fertilizare foliară pe care le-am dat în vegetație au făcut ca plantele să se dezvolte uniform. O altă problemă la culturile de primăvară, noi folosind îngrășăminte cu eliberare controlată, a fost faptul că ele nu s-au dizolvat pentru că nu au avut în ce și plantele au pornit în vegetație doar pe rezerva din sol și, slavă Domnului, au consumat puțin deoarece au avut acele tratamente de stimulare.

Tehnologiile trebuie adaptate. În fiecare an am spus că schimbările climatice nu ne așteaptă pe noi și nu țin cont de devizele tehnologice cadru. Pentru că faci un deviz cadru de produse și lucrări, dar apoi trebuie să le adaptezi în teren. Altfel riști să pierzi banii și producția pe care ți-o dorești“, a completat reprezentantul Naturevo.

Patricia Alexandra Pop