Promotorul unor legume-medicament și secretele agriculturii bio

La doar 26 km de București, în comuna Joița, județul Giurgiu, Marin Dumbravă cultivă de peste 7 ani legume bio certificate. Aflați ce înseamnă menținerea unui astfel de business pe piață, care sunt provocările, dar mai ales care este filozofia pe care musai a trebuit să o accepte și să o respecte.

– Domnule Dumbravă, de 7 ani lucrați într-un segment extrem de restrictiv al agriculturii. Nu cumva v-ați înhămat la o povară greu de dus, pentru că în agricultura bio pierderile sunt destul de mari, tratamentele sunt scumpe, iar valorificarea se face pe o nișă îngustă? Cum vă descurcați?

– Sincer, dacă știam ce mă așteaptă mă gândeam de 10 ori și nu știu dacă aș mai fi luat această decizie.

– Ce este cel mai greu în activitatea dumneavoastră?

– Totul este complicat. De la obținerea unor semințe certificate, până la valorificare. În plus, într-o cultură ecologică toți sunt cu ochii pe producător, pentru că nu trebuie să se abată de la anumite reguli. Pentru a respecta aceste reguli este o muncă de Sisif, aproape de sclav.

– Pe dumneavoastră cine v-a certificat?

– Austria Bio Garanții, un organism destul de restrictiv.

– Și vin? Vă controlează?

– Sigur, categoric. Verifică orice intră pe poarta fermei, de la sămânță până la distribuția finală. Dacă există suspiciuni fac și analize, dar nu a fost cazul nostru. După cum se vede însă, stăm printre plante și buruieni, deși aici pământul a fost afânat, mărunțit cu motosapa și s-a dat cu sapa de 3 ori. Dar asta este dovada că nu s-a folosit ierbicid. În ferma noastră este un zumzet permanent pentru că aici trăiesc enorm de multe vietăți, iar asta înseamnă că există un mediu curat și o polenizare naturală.

– Aveți doar 1 ha la dispoziție, însă știu că aveți de completat hârtii pentru multe plante pe care le aveți în cultură; ce puteți oferi mai exact clienților pe care îi aveți?

– Întotdeauna le spun clienților că de la noi pot achiziționa doar legume de sezon. Într-o cultură ecologică dezvoltarea este mai greoaie, ciclul este lung. Neintervenind cu îngrășăminte sau alte substanțe care să le stimuleze, plantele se dezvoltă, dar depind de capriciile vremii. Însă o legumă crescută în aer liber, în soare este foarte sănătoasă, pentru că fotosinteza se desfășoară încet, iar în final mâncăm o legumă care chiar ne hrănește. Dar, revenind la întrebare, avem legume cu frunze: Kale, mangold, rucola, măcriș, salată, spanac, redmuștar, mithuna, plante aromatice (pătrunjel, mărar, cimbru, busuioc, leuștean, salvie), apoi sfeclă roșie, brocoli, gulii, ceapă, usturoi, praz, cicoare, andive, roșii, castraveți, vinete, ardei, dar în funcție de sezon. Dacă am omis ceva, orice client poate găsi lista completă pe site-ul nostru și poate comanda.

– Totuși, prețul acestor produse este mai mare față de al altor produse de pe piață. Oamenii compară și uneori strâmbă din nas. Cum îi faceți să-și schimbe opțiunile de cumpărare?

– Evident că prețul este mai mare, pentru că și cheltuielile sunt mai mari, atacul bolilor și al dăunătorilor este mult mai agresiv, dar asta este și filozofia într-o cultură ecologică: 20-30% din producție o dai naturii, toată lumea trebuie să trăiască, atât plante, cât și dăunători. Un alt element defavorizant este faptul că noi suntem defazați cu o lună, o lună și jumătate față de ceilalți producători. Când ei au ieșit cu roșii pe piață, noi mai avem de așteptat. În schimb, ceea ce primesc de la noi este hrană vie, legume proaspete, care nu zac prin magazine și care au un conținut mare de elemente nutritive.

– Cât din suprafața totală este protejată?

– Avem aproape 2.000 mp unde ținem culturile mai sensibile la factorii atmosferici, cum sunt roșiile, castraveții.

– Ați menționat niște legume cu care nu am fost obișnuiți și pe care nu le găsim prin piețele tradiționale sau supermarketuri, vorbesc de Kale, mandold, măcriș. Ce ne puteți spune despre aceste plante?

– Este adevărat că multe dintre aceste plante eu le-am introdus pentru prima dată într-o cultură bio. Sunt folosite de mii de ani, nu inventăm noi roata. Mangoldul, spre exemplu, a fost preluat de romani de acum 3.000 de ani și a fost cea mai folosită legumă a Imperiului Roman. Este legumă tradițională în Italia și foarte folosită în Occident. Ea poate fi folosită aproape la orice, pentru că are calități apropiate de ale spanacului. Este ideal să se prepare în stare proaspătă, la 1-2 ore de la recoltare, pentru a beneficia de toți nutrienții. De aceea este indicat să achiziționezi legume de la un producător din apropiere, pentru că altfel aruncăm banii pe altceva. Mangoldul este recomandat femeilor însărcinate, pentru că stimulează lactația și conține acid folic, dar și celor care au diabet.

– Spuneți-ne ceva și despre Kale!

– Este o legumă fantastică și sunt promotorul acestei plante pentru că are un mare conținut de antioxidanți, minerale, luteină și sulforafan care împiedică divizarea celulelor canceroase. Am observat că este apreciată mult de vegani. Deci este o legumă foarte complexă, pe care aș situa-o după ardeiul roșu cea mai bună legumă. Ea poate fi consumată în salate, sucuri, smothee-uri, în mâncare, deși își pierde din calități.

– Care este leguma care vă aduce cea mai mare satisfacție?

– Aș fi nedrept să amintesc o singură legumă pentru că eu nu cultiv nimic întâmplător, mai ales pentru că le cunosc proprietățile. De aceea la mine este o mare diversitate, 50-60 tipuri de produse. Asta pentru că organismul uman își ia necesarul de nutrienți, de vitamine din fiecare legumă care are un anumit specific. Spre exemplu, noi călcăm pe iarba grasă, o plantă considerată buruiană, dar care pe timpul Imperiului Roman era recomandată de botaniști ca amuletă datorită calităților fantastice. Este singura plantă care, alături de spanacul sălbatic, conține Omega 3, un antioxidant puternic pe care noi îl luăm din pastile, când ar putea fi asimilat mai bine dintr-o plantă. Dar ca să vă răspund la între­bare, aș pune pe primul loc Kalele, apoi mangoldul și ar putea urma măcrișul, salata romană, andivele, brocolli, cicoarea.

– Cu cât se vând aceste frunze?

– Fiind legume tip frunză, vorbim de legătură. În cazul frunzelor de mangold, kale legătura este 5 lei, însă ea diferă ca dimensiune. Vara, când am producție mare și legătura este generoasă, poate ajunge la 500-600 g. Eu am aplicat legea compensației cu clienții mei. Când am producție mare, când timpul mă ajută, produsele vin în cantități mai mari.

– Întotdeauna aveți un sfat bun pentru clienții dumneavoastră și nu numai, ce ați spune oamenilor în final?

– Aș încheia cu ceea ce spunea Hipocrat: să le fie hrana medicament și medicamentul hrană! Sau să nu uităm, așa cum spune un proverb chinezesc: primele medicamente au fost legumele.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 20-22