Dăunătorii de primăvară ai rapiței în condițiile unei vremi capricioase!

Sunt șanse ca să nu se repete istoria anului trecut, din prima decadă a lui aprilie când mulți cultivatori de rapiță au fost cu inima cât un purice. Temperaturile minime au fost specifice, mai degrabă lunii decembrie. Cu o zi înainte au fost coduri portocalii de viscol, inclusiv în sud-estul țării. La momentul în care a venit acest val de frig, rapița era în faza de îmbobocire sau cu 10-20% din flori deschise.

Acest episod hibernal a venit cum nu se poate mai prost, când mulți fermieri au pariat pe cultura rapiței, în încercarea de a-și mai diminua pierderile din anii trecuți. Mulți au intrat în panică, se și vedeau cu rapița calamitată.

La carte scrie că în această fază rapița poate fi distrusă la temperaturi de -2 sau -3 grade Celsius iar dacă florile sunt deschise, acestea sunt distruse la temperaturi mai mici de -0,5ºC. Ei bine în dimineața zilei de 11 aprilie, 2025, în multe regiuni ale țării, temperaturile au fost sub -3 ºC, chiar sub -5ºC în zona Feteștiului.

Pe rețelele de socializare au apărut imagini „catastrofice” cu rapița încovoiată din cauza frigului. Panica s-a transmis destul de repede, în ciuda apelurilor la calm, lansate de cercetători sau fermieri cu experiență vastă în domeniu, care au mai trecut prin așa ceva.

Cu toate acestea, valul de frig din aprilie 2025 a avut o mică particularitate. Au fost cinci nopți consecutive cu temperaturi minime sub zero grade Celsius, cea mai rece dintre ele fiind a cincea (10 spre 11 aprilie). Și în anii trecuți, mai erau episoade de frig în aprilie, o dat la câțiva ani, dar temperaturile negative erau doar o noapte sau două.

Într-adevăr acum câțiva ani, în sud-estul țării, au fost 4 nopți în luna aprilie, cu temperaturi sub zero grade Celsius, dar acestea nu au fost consecutive. Cu toate că temperaturile minime au fost sub pragurile menționate în fitotehnii sau ghidurile destinate cultivatorilor de rapiță, în majoritatea cazurilor această plantă „minune” a scăpat. Am mai văzut știri cu rapiță compromisă prin Moldova, dar, per ansamblu, în majoritatea cazurilor, rapița a trecut pentru acest val de frig.

Este drept că tulpinile s-au crăpat din cauza frigului, motiv pentru care trebuie efectuat un tratament cu un fungicid. Care este motivul reușitei rapiței? O combinație de factori, în primul rând această plantă de cultură are un caracter de „buruiană”.

Ce bine ar fi fost dacă porumbul sau floarea soarelui aveau acest caracter. Rapița are mulți boboci în inflorescență, în condiții normale, o parte din ei avortează, dar când florile deschise sunt distruse de frig, planta se poate baza pe acești boboci.

De asemenea s-au văzut progresele cercetărilor privind ameliorarea plantelor, noii hibrizi fiind mai toleranți la aceste extreme meteorologice. Îndrăznesc să spun că poate unele capitole din fitotehnii sau ghiduri pentru rapiță ar trebui modificate, în urma acestui val de frig.

Chiar dacă plantele nu au fost distruse de frig, asta nu înseamnă că au fost stresate. Din contră, cu cât este mai frig, în mijlocul primăverii calendaristice, cu atât planta este mai stresată, chiar dacă scapă de episodul „hibernal”. Fermierii trebuie să facă tot ce este necesar pentru ca rapița să treacă de acest stres și să dea producții bune. Dar lucrul acesta înseamnă creșterea costurilor de producție.

O dată cu încălzirea vremii, insectele dăunătoare se reactivează? Ce dăunători putem avea în câmp? Gândacului păros (Epicometis hirta), cu densități din ce în ce mai ridicate, în ultimii ani. În unii ani insectele pot apărea în câmp, încă din luna martie, în mod normal apar în aprilie.

Zborul maxim al gândacului păros se înregistrează în a doua și a treia decadă a luni aprilie. Putem vedea insectele concentrate pe plantele aflate la marginea solei, dar mai puțin concentrate înspre interior. Insectele consumă organele florale, acestea din urmă sunt distruse.

În multe situații, pe aceeași inflorescențe de rapiță. unde este prezent E. hirta, se pot găsi gândacul lucios (Meligethes aeneus) și gărgărița silicvelor (Ceutorhynchus assimilis). Atacul gândacului lucios este periculos dacă se produce înainte de înflorirea în masă a plantelor.

Gândacii care se hrănesc cu bobocii nedesfăcuți pot distruge organele florale, în acest caz pagubele de producție pot ajunge la 50-70%. În schimb atacul gărgărițelor silicvelor are loc la înflorire sau la formarea silicvelor. Larvele acestei specii se găsesc în silicve și pot distruge, în urma procesului de hrănire, între 6 și 9 semințe. Și în acest caz insectele se găsesc la început pe marginea solelor cu rapiță, ulterior migrând spre interior.

Ce este de făcut? În primul rând să nu luăm decizia efectuării unui tratament în pripă, numai dacă ne dăm jos din mașină, aruncăm o privire la marginea solei și vedem multe insecte. În multe cazuri tratamentul de combatere a acestor dăunători este necesar doar la marginile solei.

Pentru a vedea care este realitatea într-un câmp de rapiță, trebuie efectuate sondaje, ca la carte, în care se va estima, cât mai aproape de realitate, populația celor trei specii de dăunători. În funcție de suprafața solei, se fac între 5 și 20 de sondaje, pe diagonala solei.

La fiecare punct de determinare se aleg cel puțin 20 de plante (optim ar fi 50), apoi se vor studia inflorescențele cu lupa. Cele trei specii de insecte se deosebesc ușor una de cealaltă. Despre gândacul păros nu are rost să discutăm, aceștia au altă mărime față de gândacul lucios sau gărgărița silicvelor, până și un copil de grădiniță îi poate deosebi. Referitor la gândacul lucios și gărgărița silicvelor și aceste două specii se deosebesc relativ ușor una de cealaltă, la o privire cu lupa.

Dacă consultați pozele din acest articol, se văd ușor deosebirile. Mare atenție când faceți sondajele. Eu când merg în câmp, dacă fac sondaje nu port ochelarii heliomați. Îi pun în schimb pe cei de citit. De ce? Dacă este soare și aveți ochelari heliomați există riscul să nu vedeți așa de ușor gândacul lucios sau gărgărița silicvelor, insectele fiind mici ca dimensiuni. De asemenea mare atenție când mergeți să faceți sondajele. Recomandat ar fi să fie evitate dimineața, când este mai rece iar insectele inactive.

De ce facem aceste sondaje, mai ales că ele consumă mult timp? Dacă sunt bine făcute, putem lua decizia dacă facem sau nu un tratament, dacă acesta se va face doar pe marginile solelor sau pe toată suprafața, deci poate să însemne chiar granița dintre profit și pierdere la rapiță.

La gândacul lucios, mare atenție la PED (pragul economic de dăunare). Acesta este 1 adult/plantă (când rapița este in faza de muguri florali uniți) sau 2-3 adulți/plantă (când rapița este in faza de muguri florali separați iar pedunculii florali sunt alungiți). La gărgărița silicvelor PED-ul este de o insectă la două plante.

Acum, în pozele acestui articol, puteți vedea că la ce „cocktail” de insecte este pe inflorescențele de rapiță, PED-urile sunt depășite iar tratamentul ar trebui făcut… ieri. Dar solele diferă una față de cealaltă, unele sunt mici, de câteva hectare, altele au zeci de hectare sau chiar mai mult.

Acesta este și rolul sondajelor, pentru a vedea care este situația, atât în zonele marginale ale solelor și imediat după margini cât și în zone mai centrale. Înainte de a lua decizia tratamentului, mare atenție la albine și polenizatori.

În final, paza bună trece primejdia rea, așa că vă urez succes și să treceți cu bine și de acest hop „entomologic”.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea