Romania

Plantele, depoluatori naturali pentru locuinţele noastre

Plantele, depoluatori naturali pentru locuinţele noastre
Distribuie:  

Pe cei mai mulţi dintre noi viaţa ne obligă să ne petrecem aproape 80% din timp în spaţii interioare, ajungând să respirăm zilnic circa 12 mc de aer care provine în întregime din aceste spaţii închise. Având în vedere că cele mai multe încăperi emană chiar ele, prin obiectele pe care le conţin, o cantitate mare de substanţe nocive, ar fi cel puţin interesant, dacă nu util, să aflăm care sunt modalităţile prin care putem transforma casa sau biroul într-un spaţiu mai curat.

În anii ’90 apare noţiunea de „clădiri bolnave“

Cercetarea privind calitatea aerului este o preocupare veche a oamenilor de ştiinţă. Studiile în acest sens au fost realizate în SUA, încă din anii ’70, când NASA era foarte preocupată de măsurarea parametrilor care indică calitatea aerului din interiorul rachetelor spaţiale. Bill Wolverton a fost primul care a măsurat influenţa plantelor asupra aerului în care se aflau şi capacitatea acestora de a absorbi diverşi compuşi chimici. Tot el a fost cel care a creat primul biofiltru conceput prin asocierea unei plante şi a unui vas cu carbon activ ce conţinea microorganisme. Autorul noului mecanism a realizat că întreaga plantă participă la procesul de purificare a aerului, atât frunzele şi rădăcinile, cât şi microorganismele ataşate pe rădăcinile sale. De asemenea, a observat că unele plante sunt mai eficiente decât altele la absorbţia unor substanţe poluante.

Mai târziu, în anii ’90, curăţarea aerului cu ajutorul plantelor devine tot mai răspândită, experimente în acest sens făcându-se în toată lumea. Se descoperă, printre altele, că plantele pot fi eficiente şi în tratarea sindromului clădirilor bolnave“, afecţiune care se manifestă pentru locuitorii acestora prin dureri de cap, tuse seacă, ameţeală, lipsă de concentrare etc.

De toate aceste simptome este răspunzătoare contaminarea cu diverşi poluanţi prezenţi în interiorul acestor clădiri: substanţe chimice, unde electro­magnetice sau proasta ventilaţie.

Cine strică aerul caselor noastre?

În primul rând, substanţele chimice şi compuşii organici volatili. De menţionat aici: formaldehida, benzenul, toluenul, xilenii, eterii de glicol, prezente în detergenţi, vopsele, lipiciuri, mochete, covoare, obiecte din plastic. Apoi, dacă beneficiaţi de încălzire înseamnă că aveţi aragaz ori sobe, iar acestea emană monoxid de carbon. Intoxicaţia cu acest gaz se manifestă prin greaţă, palpitaţii, înceţoşarea privirii şi poate fi mortală.

Ftalaţii care apar în compoziţia PVC-ului (policlorura de vinil) şi a altor plastice sunt consideraţi perturbatori endocrini şi periculoşi pentru rinichi, ficat şi alte organe. DEHP şi DINIP, doi dintre cei mai periculoşi ftalaţi, se găsesc în jucăriile de plastic şi sunt cu atât mai periculoşi cu cât se acumulează în ţesutul gras uman. Studiile oamenilor de ştiinţă au demonstrat că insecticidele, produsele contra ţânţarilor sau furnicilor, odorizantele, precum şi celelalte produse de întreţinere a lemnului sau locuinţei în general poluează atât de mult aerul încât, la un moment dat, prezintă risc de cancer şi pot afecta organele reproducătoare. De asemenea, mucegaiul poate elibera în aer spori şi microtoxine, ce pot duce la alergii respiratorii şi iritaţii ale mucoaselor sau chiar la afecţiuni mai grave precum infecţii pulmonare, pneumonii. Tot în categoria poluatori intră şi fibrele minerale prezente în compoziţia vatei izolante (de sticlă sau minerală). Particulele fine ale acestor fibre eliberate în aer sunt iritante pentru ochi şi piele, cancerigene şi pot provoca leziuni sau microleziuni ale plămânilor. Progresul tehnologic de care ne bucurăm nu aduce numai confort şi plăcere, pentru că aparatele electro­casnice emit câmpuri electro-magnetice de 50-60 Hz când funcţionează şi câmpuri electrice când sunt în stare de veghe (conectate la priză fără a funcţiona). În cazul acestora efectele asupra sănătăţii variază în funcţie de intensitate şi durata expunerii. Nu degeaba se spune că e bine ca în dormitor să nu existe aparatură electrică. Ele pot da senzaţii de oboseală, dureri de cap, afecţiuni cardio-vasculare sau neurologice şi sunt suspecte că ar cauza leucemie la copii.

Soluţii împotriva poluatorilor

Aflând toate aceste lucruri, am spune că suntem zilnic bombardaţi, agresaţi fără a fi în conflict cu nimeni, ci doar cu natura, cu legile fireşti şi naturale pe care noi le încălcăm sistematic, adăugând în viaţa noastră obiecte şi substanţe aparent inofensive, care ne otrăvesc lent, dar sigur. Chiar şi în această situaţie, pe care singuri o creăm, natura vine cu soluţii – simple şi ingenioase, care presupun doar prezenţa plantelor în viaţa noastră. Adoptarea acestora reprezintă aşadar nu doar un gest frumos faţă de natură, o achiziţie interesantă pentru designul locuinţei, ci în primul rând o modalitate practică de a ne feri de agresiunea factorilor nocivi. Amplasate strategic în casă sau birou, plantele devin armata noastră protectoare. Un exemplu de aplicare a „bioepurării“ sunt grădinile ecologice create în unele spitale din Japonia, care, pe lângă curăţarea aerului, au şi un efect psihologic benefic asupra bolnavilor. La fel de bine se pot crea adevărate ziduri vegetale ce au acelaşi scop. Pe lângă aceste lucruri, nu renunţaţi la obiceiurile sănătoase. Aerisiţi cât mai des încăperea dimineaţa sau seara, când aerul de afară este mai curat, păstraţi umiditatea la nivel optim şi utilizaţi produse de curăţenie cât mai puţin nocive.

Alegerea plantelor potrivite

Conform testelor efectuate de NASA, nu toate plantele au aceeaşi putere de filtrare a aerului şi nu toate absorb aceleaşi substanţe poluante. E necesară deci o cunoaştere a specializării fiecăreia.

De asemenea, fiecare încăpere a casei are unele substanţe poluante în cantitate mai mare decât altele, deci o împărţire a plantelor pe încăperi este foarte utilă.

Mai jos vă prezentăm o listă cu unele dintre plantele cele mai eficiente în absorbţia de compuşi organici volatili (COV) şi încăperile în care se potrivesc cel mai bine.

alt

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

plante, depuluatori naturali

Alte articole: