Soia modificată - nici interzisă, dar nici încurajată

Ministrul Agriculturii a luat la începutul lunii decizia de a semna Declaraţia comună de aderare la Programul agricol Danube Soya (Soia Dunăreană), după ce reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) şi-au exprimat acordul în acest sens, cu precizarea că „o astfel de situaţie nu ar trebui să afecteze orice altă decizie viitoare privind cultivarea de plante proteice“. În ceea ce-i priveşte pe agricultori, din spusele preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, reiese că aceştia nu au fost consultaţi cu privire la semnarea unui document care, consideră ei, „va avea consecinţe grave şi pe termen lung pentru progresul agriculturii româneşti.“

Miza Declaraţiei Danube Soya

Informaţiile privind scopul acestei iniţiative au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute de Achim Irimescu, secretar de stat la MADR, şi de Matthias Kron, preşedintele Asociaţiei europene Danube Soya. Ţara noastră este a noua semnatară a documentului, după Austria, Italia, Ungaria, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Croaţia, Elveţia, şi Polonia. Urmează Germania (deocamdată a semnat doar Landul Bavaria), apoi Slovacia şi în continuare se vor purta discuţii cu Bulgaria, Cehia, Slovenia, Moldova şi Ucraina.

„Ideea de bază a Declaraţiei este substituirea importurilor de soia nemodificată genetic, pentru că a crescut interesul consumatorilor pentru acest produs. La nivel european, se importă anual 7 milioane de tone. Iniţiativa îşi propune să încurajeze şi cercetarea unor soiuri performante din această cultură. În acest scop, doi euro pe tonă din producţia de soia nemodificată genetic vor fi direcţionaţi către cercetare. Nu este vorba numai de producţie, ci şi de tratamente. În acest scop, a fost deja contactat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Fundulea“ – a afirmat Irimescu.

Domnia sa a adăugat că semnarea Declaraţiei nu interzice cultivarea soiei modificate genetic, în cazul în care, la nivelul Uniunii Europene (UE), va fi acceptată această cultură.

„Noi vedem România ca pe un partener care are un rol esenţial în proiectul nostru. Nu suntem o organizaţie politică, nu milităm nici măcar pentru agricultură ecologică. Însă vrem să oferim producătorilor o altă oportunitate de a-şi cultiva terenurile cu profit. Această asociaţie are 50 de membri şi este reprezentată de organizaţii din întregul lanţ, începând de la cultivatori la producători de material semincer, cei care fac comerţ cu produse agricole, precum şi lanţurile de retail. Practic, se creează o legătură directă între fermieri şi consumatori, ceea ce se va reflecta într-un preţ mai bun“ – a spus Matthias Kron, adăugând că iniţiativa acestei asociaţii a apărut şi datorită faptului că preţul soiei nemodificate genetic este mai mare cu 80 de euro/t decât al celei modificate, iar diferenţa de preţ ar putea rămâne în zona Dunării, pentru a oferi sustenabilitate, dar şi produse care conţin soia nemodificată genetic.

LAPAR nu este de acord

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) s-a opus semnării Declaraţiei, ne-a informat Laurenţiu Baciu, preşedintele acestei organizaţii. În opinia sa, acceptul ştiinţific al ASAS a fost doar o speculaţie a unor discuţii verbale purtate cu doi secretari de stat din minister, fără a primi acordul comisiei de specialitate din cadrul acestui for ştiinţific. 

Baciu a menţionat că LAPAR nu va fi niciodată de acord cu semnarea unui asemenea document, pentru că, din toate ţările care au aderat la acest program, România are cel mai mare potenţial de producere a soiei, iar fermierii români cunosc bine avantajele tehnologice, economice, de protecţie a mediului şi consumatorilor, pe care soiurile modificate genetic le aduc.

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013