Fermier din Neamț, nemulțumit de taxa pe terenul concesionat

Asociația crescătorilor de animale încasează subvenția, dar nu întreține izlazul

Constantin Răruță, crescător de animale din satul Dușești, comuna Ștefan cel Mare, județul Neamț, a concesionat mai multe terenuri pentru mica sa fermă, compusă din 15 capete de vaci de lapte. Pentru suprafața de 8 hectare, concesionată din izlazul comunal aparținând domeniului privat al comunei plătește anual o redevență de 50 euro/ha. Fiindcă terenul nu era suficient pentru asigurarea pășunatului și furajelor, fermierul s-a înscris în Asociația crescătorilor de animale care gestionează o altă suprafață din izlaz și a concesionat/arendat loturi de la mai mulți localnici. Două mari nemulțumiri are Constantin Răruță, iar noi am căutat să aflăm răspunsuri/lămuriri suplimentare de la primarul Sorin Ouatu și secretarul Nicolae Stoleru.

1. Începând din acest an, Primăria Ștefan cel Mare i-a obligat pe concesionarii terenurilor din domeniul public (izlaz) să plătească impozit pe teren. Constantin Răruță spune că în localitățile limitrofe nu există o astfel de practică și este nelămurit de ce trebuie să achite și redevența pe terenul concesionat, și impozitul. Pe celelalte suprafețe concesionate de la alte persoane fizice fermierul plătește arenda convenită prin contract, iar proprietarul achită separat impozitul pe teren datorat bugetului local.

Secretarul Nicolae Stoleru: „Este vorba despre o taxă, nu impozit, instituită nu de Primăria Ștefan cel Mare, ci impusă prin Codul Fiscal, deci aplicabilă la nivel național. Art. 463, alin. 2, spune: «Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren»“.

Legiuitorul prevede și 32 de situații în care se pot acorda scutiri de la plata taxei. În privința terenurilor agricole, ar putea fi aplicabile următoarele excepții: „terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani; terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activităţi economice sau agrement (creșterea animalelor, indiferent de efectiv, a fost asimilată activităților economice); terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora; terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură.“ Faptul că alte primării n-au impus această taxă, mai spunea secretarul comunei, s-ar datora „necunoașterii legii, dar Curtea de Conturi va avea grijă să remedieze neglijențele.“ Ar mai fi și a doua variantă: consiliile locale respective au acordat mai multe scutiri, în funcție de starea terenurilor, ori n-au considerat că micii crescători de animale s-ar încadra la „activități economice“.

2. Asociația crescătorilor de animale din Dușești încasează subvenția pentru restul suprafeței de izlaz comunal închiriată/concesionată, dar nu întreține pajiștea, susține fermierul Răruță. L-a rugat pe primarul localității, în calitatea de șef al administrației care deține în proprietate izlazul, să impună conducerii asociației să întrețină pajiștea, dar situația nu s-ar fi modificat. Semne de întrebare sunt ridicate și în legătură cu destinația subvenției, de vreme ce banii nu se întorc sub formă de lucrări de ameliorare/întreținere a suprafeței.

Primarul Sorin Ouatu: „Eu știu că asociația a efectuat acțiuni de curățire, chiar i-am ajutat cu ceva forță de muncă. Nu cunosc exact care este acum situația, dar o să trimit acolo o comisie, să verifice la fața locului cum stau lucrurile.“ Cât despre subvenție, chestiunea ar trebui lămurită în prima fază în interiorul organizației, președintele fiind obligat să le prezinte membrilor situația financiară. Dacă n-o face, există și alte instituții de control; condiția este să fie informate despre eventuale subvenții europene deturnate spre alte scopuri... Vestea bună este că, din acest an, se schimbă regimul subvențiilor în raport de asociațiile crescătorilor de animale, acestea din urmă trebuind transformate în grupuri de producători sau cooperative efectiv lucrative. Dacă nu, probabil nu mai încasează plățile pe pajiștile închiriate în numele crescătorilor pe care-i reprezintă.

Maria Bogdan