Agricultura României poate contribui la alimentarea viitorului combustibilului sustenabil pentru aviație din Europa

Agricultura românească deține potențialul de a deveni un pilon central în sprijinirea pieței europene a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF).

Această tranziție nu doar că va contribui major la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene, dar va deschide oportunități economice semnificative pentru fermierii locali.

Această concluzie a fost în centrul unei dezbateri de amploare organizate la începutul acestei săptămâni de Corteva Agriscience, companie internațională de știință și tehnologie agricolă, care a reunit reprezentanți cheie ai industriei pentru a explora modul în care culturile intermediare pot consolida un lanț valoric sustenabil al biocombustibililor.

Moderată de Cristina Cionga, director executiv adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), discuția a analizat impactul agriculturii în susținerea inițiativei europene ReFuelEU Aviation. Această directivă impune creșterea treptată a ponderii SAF în combustibilul pentru avioane utilizat pe aeroporturile din UE: de la 2% în 2025, la 6% în 2030, ajungând la 70% până în 2050.

Floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere: Soluția inovatoare pentru fermieri

Un exemplu concret de materie primă sustenabilă discutat a fost floarea-soarelui cu ciclu scurt de creștere. Aceasta poate fi cultivată ca a doua cultură (după cerealele de toamnă) pe terenuri care altfel ar rămâne neutilizate. Avantajele sunt multiple: generarea de venituri suplimentare pentru fermieri, menținerea acoperirii solului și creșterea ofertei de materii prime oleaginoase sustenabile, totul fără a afecta siguranța și producția alimentară.

„ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung pentru combustibilul sustenabil pentru aviație. Ceea ce determină dacă o cultură dintr-o fermă europeană poate contribui este reglementarea, în special Directiva RED III și Anexa IX. Culturile intermediare semănate între două recolte principale sunt recunoscute, însă definiția tehnică și regulile de certificare trebuie să reflecte mai bine practicile agricole reale. Rolul Corteva este să ofere hibrizii adaptați, astfel încât o recoltă suplimentară de oleaginoase să devină o sursă stabilă de venit pentru fermă și o materie primă fiabilă pentru SAF”, a explicat Etienne Bouquet, Lider Regional de portofoliu al Corteva Europa.

România, pregătită să devină un furnizor de top în Europa

Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru SAF este esențială, motiv pentru care Corteva și bp au creat Etlas, o societate mixtă destinată conectării producției agricole cu piața biocombustibililor. Cu un obiectiv de a începe livrările în 2027, Etlas vizează atingerea unui milion de tone de materie primă oleaginoasă anual până la mijlocul anilor 2030 (echivalentul a 800.000 de tone de biocombustibil).

„România dispune deja de baza agricolă necesară pentru această piață. În 2025, a ocupat primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafața cultivată cu floarea-soarelui, cât și la producție, iar strategia sa energetică stabilește o pondere de 3,5% pentru biocombustibilii avansați până în 2030. Unii fermieri români cultivă deja floarea-soarelui ca a doua cultură, iar mulți alții ar trebui să analizeze această oportunitate”, a declarat Ignacio Conti, CEO Etlas.

Perspectiva pieței și a fermierilor: „Succesul se decide la valorificare”

Din perspectiva dinamicii de piață, Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, a punctat necesitatea ca România să se plaseze strategic pe această nouă hartă: „Piața uleiurilor este acum împărțită între sectorul alimentar și cel al biocombustibililor. Floarea-soarelui cultivată ca a doua cultură reprezintă o etapă pe care nu o valorificăm pe deplin în prezent. Obiectivul este să păstrăm o valoare adăugată mai mare pentru fermieri.”

La nivel practic, fermierii români validează deja acest model. Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, a subliniat că „prima recoltă acoperă deja o mare parte din costurile fixe, astfel că această cultură suplimentară este evaluată prin ceea ce adaugă, nu prin ceea ce înlocuiește.”

Această validare din teren a fost demonstrată practic la ferma TOTAGRO din județul Giurgiu. Cătălin Corbea, proprietarul fermei, a împărtășit din experiența sa cu loturile de floarea-soarelui cu ciclu scurt: „Terenul rămâne ocupat, solul nu este lăsat descoperit, iar cultura următoare pornește de pe un teren protejat. Facem acest lucru după orz de ani de zile și, dacă privim ferma în ansamblu, sistemul funcționează perfect.”

În concluzie, experții sunt de acord că aceste culturi intermediare completează producția alimentară, lăsând cultura principală de cereale ca bază a rotației, dar valorificând ferestrele de timp inactive. Mai mult, șrotul rezultat în urma procesării pentru ulei rămâne pe piață ca o excelentă sursă de proteină pentru hrana animalelor. Prin inovație și colaborare pe întregul lanț valoric, agricultura românească poate juca un rol decisiv în viitorul energiei verzi și al sustenabilității globale.