Au uitat oare fermierii de Alba de Banat?

Sub un impuls al evoluției, zootehnia românească a fost supusă unui proces de metisare prin importurile a tot mai multor rase străine. Așa a început „marea schismă a fermierilor“. Unii dintre ei au ales rase străine, în vreme ce alții au rămas loiali raselor tradiționale. Totuși aceștia din urmă sunt tot mai puțini, iar rezultatul este că rase care altădată erau o mândrie națională sunt astăzi la limita inferioară a existenței. Este și cazul rasei de capre Alba de Banat. Au uitat oare fermierii de această rasă românească rustică? Toate indiciile arată că da. Efectivele sunt în scădere, iar Alba de Banat pare să piardă lupta cu rasele străine. Maria Tasits, proprietara unei exploatații de capre din Ticvanu Mare, Caraș-Severin, nu s-a lăsat influențată de noul trend. În ferma sa Alba de Banat este încă regină. Și va rămâne așa pentru că, spune ea, este o rasă net superioară celor aduse din afara granițelor. Să le reamintim și celorlalți fermieri care sunt caracteristicile acestei rase pentru că, așa cum spune dna Tasits, viitorul ei depinde de promovarea care i se va face.

Capra, cel mai rentabil animal

Două decenii de activitate în creșterea animalelor și-au pus amprenta în viața profesională a doamnei Maria Tasits, timp în care, la fel ca și ceilalți fermieri, a trebuit să facă alegeri. De zece ani alegerea sa este aceeași. Crește capre pentru că, spune ea, sunt animalele cele mai rentabile și cel mai ușor de întreținut. A ales Alba de Banat și Carpatina Românească, două rase rezistente, adaptate la orice formă de relief, care nu au nevoie de condiții speciale de întreținere sau de furajare. Nu a fost reticentă în a încerca și creșterea raselor străine – a avut o perioadă în fermă și rasa Saneen –, dar s-a convins că rasele autohtone sunt superioare celor importate, după 20 de ani în care a fost martoră la toate schimbările pe care zootehnia românească le-a suferit. Pentru unii a fost mai bine, pentru alții mai rău. Despre sine spune că se încadrează în categoria celor care au și pierdut, dar au și câștigat. Prin eforturi repetate a reușit să își mențină ferma și să devină un producător de produse din lapte de capră căutat. Astăzi mai are în ferma sa 60 de capre, deși efectivul număra în urmă cu puțin timp 100 de capete. Rămasă singură la conducerea fermei, după moartea soțului său, dna Tasits a început să vândă din animale. A ales să facă acest lucru pentru că îi este foarte greu să găsească forță de muncă, mai ales că în ferma sa mulsul se face în mod tradițional, manual.

Momentan are 30 de exemplare din rasa Alba de Banat, iar restul animalelor sunt fie din rasa Carpatină, fie sunt exemplare metisate (de-a lungul timpului a făcut infuzii între Alpina Franceză și Alba de Banat și spune că a obținut rezultate foarte bune). Munca i-a fost răsplătită într-atât încât uneori se întâmplă să nu aibă suficientă producție pentru a răspunde tuturor solicitărilor.

Marfa este vândută direct de la poarta fermei, iar catalogul de produse cuprinde specialități cu mărar, măsline, ardei. Prețurile kilogramului de brânză variază între 12 și 13 lei, iar litrul de lapte de capră îl vinde cu 2,5 lei.

De ce ar trebui să prețuim rasele românești

În primul rând pentru că sunt perfect aclimatizate condițiilor de relief și de mediu de aici, spune dna Tasits, iar Alba de Banat are o istorie îndelungată pe pământ românesc. La originea formării ei stau trei rase, și anume Carpatina, Saanen și Nobila Germană. Prin infuzarea lor s-a obținut o rasă ce dovedește rezistență sporită în fața bolilor, nu are nevoie de multe tratamente și nu este nevoie de introducerea concentratelor în alimentația sa. Caprele din rasa Alba de Banat valorifică foarte bine pășunile unde pot fi ținute tot timpul anului. Dna Tasits spune că această rasă poate fi exploatată atât pentru lapte, cât și pentru carne. Cei care au posibilități de valorificare pot exploata Alba de Banat și pentru producția de păr și puf. Finețea fibrelor de puf poate fi de 6-24 microni, iar finețea fibrelor de păr poate avea valori de 20-170 microni. Lungimea învelișului pilos este de 6-9 cm.

Masculul ajunge la 70 kg, femelele la 40 kg, iar producția de lapte este de aproximativ 3 litri de lapte pe zi (o producție mai bună decât a Carpatinei, spre exemplu). Firește, producția de lapte este influențată și de meniul administrat, dar în condiții bune de hrănire producția de lapte poate ajunge la 800 litri, iar durata lactației este de 7-8 luni. Laptele obținut de la Alba de Banat are un procent de grăsime de 2,6 până la 4,8% în luna mai și de 4,6-6,7% în septembrie. Din experiență d-na Tasits spune că femelele au o prolificitate foarte bună, de 180-200%, și că de regulă fată câte doi iezi. Greutatea lor la naștere este stabilită de sex și de proveniența din fătări unipare sau duble și variază între 3,5-4,0 kg.

Laura ZMARANDA