Ruptul sterpelor

An de an, în cea de-a doua duminică a lunii mai, în Maramureş satul Bogdan Vodă se pregăteşte de sărbătoare cu răpăit de tobe şi vuiet de bucium. Este „Ruptul sterpelor“, cea mai veche şi completă sărbătoare pastorală, care ne leagă de străvechile datini ale dacilor liberi de pe aceste meleaguri. Sărbătoarea marchează începutul sezonului pastoral prin activităţi practice şi juridice şi este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească unde se bea, se mănâncă şi se joacă pe rupte după melodii păstoreşti tradiţionale.

Pe tărâmul lui Bogdan Vodă

Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan Vodă (fost Cuhea) se găsesc vestigiile fostei rezidenţe princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova şi al cărui nume comuna îl poartă cu mare fală. Situat la jumătatea fru­moasei Văi a Izei, la intersecţia drumului ce se bifurcă înspre Ieud şi Vişeu de Jos, Bogdan Vodă devine, la jumătatea lunii mai, gazda uneia dintre cele mai străvechi datini. Ceea ce în Ţara Oaşului este cunoscută drept „Sâmbra oilor“, maramureşenii au denumit-o „Ruptul sterpelor“. Şi parcă anume pentru a se respecta proverbul conform căruia petrecere fără lăutari nu se poate, cam în aceeaşi perioadă are loc festivalul „Floare mândră de pe Iza“, concurs de muzică populară organizat în satul Şieu. Având în vedere că numai 2 km despart cele două sate, aceste manifestări ajung să se contopească într-o singură sărbătoare, prilej de voie bună ce se întinde pe mai bine de o săptămână. În care trase de boi sau de cai, în maşini umplute ochi, pe biciclete sau pe jos, puzderie de oameni din satele alăturate şi chiar mai îndepărtate se grăbesc să prindă începerea sărbătorii, sâmbătă, dis-de-dimineaţă. După numeroase activităţi practice (închiderea ţarinelor, repararea stânei, tunsul oilor, înţărcatul mieilor etc.) şi juridice (plata păşunatului, asocierea proprietarilor, însemnarea oilor, alegerea ciobanilor etc.) se măsoară şi se crestează pe un răboj de lemn laptele de la oile fiecărui simbriaş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia, la spargerea stânei. Aceste activităţi sunt însoţite de numeroase ritualuri menite să apere stâna şi ciobanii de forţele malefice, pe timpul păşunatului.

Practici şi ritualuri magice

Aprinderea „Focului viu“, afumarea ciobanilor şi a oilor, alungarea prin strigăte şi zgomote a „vrăjitoarelor“ care fură sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau strica laptele prin practica magică „Cucu-Răscucu“, purificarea oilor şi a stăpânilor de oi prin stropirea cu apă sfinţită, scăldatul ritual în apa curată a Izei sau spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii.

Pentru majoritatea curioşilor şi a sutelor de gură-cască veniţi să petreacă aşa cum se obişnuieşte la oricare altă sărbătoare, „Ruptul sterpelor“ se încheie cu o mare petrecere câmpenească unde se mănâncă preparate specifice (balmoşul, mămăliga fiartă în lapte cu adaos de unt, mielul fript haiducesc, colacii de Sângiorz, caşul de la prima mulsoare etc.), se cântă, se bea şi se joacă după melodii păstoreşti specifice.

Paul Rogojinaru