Stupi verticali cu două corpuri suprapuse

În perioadele favorabile activităţii apicole de multe ori capacitatea stupului vertical devine neîncăpătoare pentru dezvoltarea normală a familiilor de albine.

Pe de altă parte, trebuie ştiut şi faptul că albinele depozitează mierea de calitate superioară în fagurii din magazine cu rame 435 x 165 mm şi acest lucru dă multă bătaie de cap apicultorilor cu organizarea cuiburilor pentru iarnă prin completarea proviziilor în perioada de toamnă pe rame 435 x 300 mm.

În cazul metodei de faţă, pentru înlăturarea acestor neajunsuri magazinul sau magazinele sunt înlocuite cu un al doilea corp de stup, ajungându-se astfel la întreţinerea familiilor de albine în stupi cu două corpuri cu rame Dadant (435 x 300 mm) şi în felul acesta familia de albine se întinde pe un spaţiu suficient atât pentru ouatul reginei, cât şi pentru depozitarea mierii proaspete, prevenindu-se şi eventuala intrare a familiei de albine în frigurile roitului.

Stupii verticali cu două corpuri suprapuse dau o producţie mai mare de miere şi ceară, în comparaţie cu producţiile celor cu magazine şi în afară de aceasta uşurează munca apicultorului în ceea ce priveşte organizarea cuibului pentru iarnă cu provizii de calitate, prin folosirea ramelor cu miere şi păstură din corpul superior.

Când se suprapun corpurile, distanţa care desparte ramele din corpul superior de cele din corpul de jos nu trebuie să fie mai mare de 8,5 mm, altfel în cazul unor spaţii mai mari albinele vor clădi faguri (punţi de trecere) care vor îngreuna manevrarea corpurilor.

Corpul al doilea se aşază atunci când albinele din corpul inferior ocupă 9 la 10 rame, dintre care 7 la 8 cu puiet, caz în care, dacă se întârzie cu suprapunerea celor două corpuri, familia poate intra în frigurile roitului.

Aşezarea celui de al doilea corp şi organizarea fagurilor se realizează astfel:

l se duce corpul de stup gol lângă familie, aşezându-l provizoriu pe un fund;

l în corpul superior se mută doi sau trei faguri cu puiet de toate vârstele împreună cu albinele acoperitoare, cu sau fără regină;

l cuibul de jos se reface cu fagurii rămaşi şi se împachetează;

l se aşază corpul al doilea peste primul corp şi în el se adaugă doi faguri clădiţi de preferat cu provizii şi, dacă familia beneficiază de cules de întreţinere, încă un fagure artificial;

l se organizează fagurii din corpul de sus astfel: la peretele dinspre răsărit o ramă cu fagure clădit şi cu puţină miere, cei doi sau trei faguri cu puiet, care trebuie să se găsească în dreptul ramelor cu puiet din corpul de jos, apoi rama cu fagure artificial şi, în final, rama cu fagure clădit.

Timp de o săptămână familia nu se deranjează şi în acest timp corpul al doilea este populat de albine şi, atrasă de căldură, regina începe să depună ouă în fagurii de sus, dar, uneori, aceasta depune ouă şi în primul corp.

Când toţi fagurii din corpul de sus au fost ocupaţi cu puiet se trece la lărgirea cuibului prin introducerea de faguri clădiţi şi artificiali şi, atunci când numărul de rame din corpul de sus devine egal cu cel din corpul de jos şi majoritatea sunt ocupaţi cu puiet, se coboară doi faguri cu puiet necăpăcit în corpul de jos, iar în locul lor se introduc faguri clădiţi şi, în continuare, cuibul din corpul de sus se lărgeşte treptat cu faguri clădiţi şi artificiali.

În vederea valorificării culesurilor de producţie, cu câteva zile înainte de declanşarea culesului intens, cuibul se restructurează astfel: din corpul de jos se mută în corpul de sus fagurii cei mai buni pentru depozitarea mierii, cei câţiva cu păstură şi porţiuni cu puiet căpăcit şi în corpul de jos se trec câţiva faguri cu puiet necăpăcit şi faguri goi clădiţi regulat, buni de ouat.

Cu prilejul acestei lucrări, în cazul familiilor foarte puternice, se extrag doi faguri cu puiet căpăcit şi albine acoperitoare care vor fi folosiţi pentru formarea unui nucleu cu o regină împerecheată de la rezervă sau cu o botcă gata de eclozionat.

După mutările şi extragerile descrise mai sus, corpurile familiei se completează cu rame având faguri clădiţi şi/sau artificiali.

Dacă timpul este călduros şi familia activează intens se deschide şi urdinişul de la corpul de sus şi în felul acesta regina este silită să coboare în corpul de jos sau, mai sigur, aceasta se caută, se trece în corpul de jos şi corpurile se separă cu o gratie Hanemann.

Când culesul este abundent şi albinele au ocupat cu provizii şi puiet ambele corpuri, se poate introduce între cele două corpuri un magazin sau un al treilea corp.

După epuizarea culesurilor de producţie se face reorganizarea familiilor de albine prin ridicarea corpului de sus şi cuibul familiei se structurează în corpul de jos unde se mută toţi fagurii cu puiet şi păstură, care se pun în mijloc, iar pe laterale se pun 5-6 faguri cu miere ca rezervă pentru iarnă, reajungându-se astfel la exploatarea familiei de albine pe un singur corp.

Sau, dacă familia de albine este foarte puternică şi mai poate beneficia de culesuri de întreţinere, aceasta se poate împărţi în două şi în acest caz puietul şi fagurii cu provizii se repartizează egal în cele două corpuri, rezultând două familii de albine şi stupii acestora se aşază alăturaţi cu urdinişurile de o parte şi de alta de locul unde a fost anterior urdinişul stupului pe două corpuri. În felul acesta, albinele culegătoare se împart aproape egal la cele două familii.

Peste două zile de la împărţire se caută regina, stabilind-se în ce familie se găseşte, şi celeilalte familii, fără regină, i se dă regină împerecheată, neîmperecheată sau o botcă gata de ecloziune după procedurile cunoscute.

Apoi stupii celor două familii rezultate se distanţează cu câte 10 la 25 cm pe zi, până îşi ocupă locurile definitive din stupină.

În final, trebuie specificat că succesul metodei familiilor de albine exploatate pe două corpuri verticale, cu rame Dadant (435X300 mm), depinde de asigurarea familiilor cu rame de rezervă (18-20 rame cu faguri la fiecare familie) şi de momentul prielnic ales pentru aşezarea celui de al doilea corp peste primul, întârzierea putând duce la intrarea familiei în frigurile roitului, ceea ce duce la compromiterea acţiunii.

Prin acest tip de exploatare a familiilor de albine, dacă metoda este aplicată corect şi dacă condiţiile de cules sunt prielnice, producţia de miere va fi cu 40-50% mai mare comparativ cu producţia familiilor exploatate în stupi verticali pe un singur corp şi magazin.

În final, trebuie specificat că metoda cere intervenţii prompte şi repetate, o supraveghere permanentă şi eforturi suplimentare, care reduc simţitor posibilităţile de a o aplica unui număr mare de stupi, aceasta şi ţinând cont de faptul că necesită corpuri şi rame cu faguri clădiţi şi artificiali suplimentari.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE