„Exportăm subvenţia odată cu producţia vegetală“

Ministerul Agriculturii descoperă apa caldă şi anunţă public acest lucru. România exportă mult, exportă produse vegetale neprocesate şi, în acest fel, exportă şi subvenţia pe suprafaţă, a declarat recent la o conferinţă Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Acesta consideră că trebuie iniţiate politici de dezvoltare a industriei procesatoare şi integrată producţia vegetală în sisteme de valorificare superioară, cu accent pe sectorul zootehnic. Reacţia confederaţiilor de fermieri a fost promptă – cine i-a oprit până acum?!

„Aţi observat că, din punctul de vedere al producţiei vegetale, stăm oarecum bine comparativ cu anii precedenţi şi putem spune că avem un plus de producţie care ar trebui să se transforme în produse cu valoare adăugată mare, iar carnea este unul dintre aceste produse care ar permite agricultorilor să îşi garanteze în primul rând venitul. Sigur că aceste producţii bune obţinute au fost exportate ca atare. Din păcate, am exportat, odată cu aceste produse, şi subvenţia, ceea ce este un lucru extrem de îngrijorător“, s-a arătat preocupat Daniel Botănoiu la o conferinţă despre industria alimentară.

Cu ochii umezi de speranţă, către viitor

Oficialul MADR şi-a exprimat speranţa că viitorul va fi mai bun cu fermierul român. „Eu cred că, din punctul de vedere al viitoarei politici de dezvoltare a agriculturii româneşti, trebuie să avem o altă gândire cu privire la dezvoltarea fiecărui sector în parte, pentru că, dacă nu vom integra producţia de la vegetal şi nu vom avea acest lanţ extrem de scurt de la producţie până la consumator nu putem discuta despre menţinerea unei competitivităţi sau despre creşterea acestei competitivităţi şi nu putem avea o exprimare coerentă la export“, a mai spus Botănoiu.

Speranţa oficialului MADR este împărtăşită şi de fostul comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, „Va exista un punctaj suplimentar pentru cei care înţeleg să integreze producţia, un plus de 20% fonduri nerambursabile. De anul acesta subvenţia va fi acordată cu mult mai puţină birocraţie. Va fi mai multă simplicitate în acordarea acesteia. (...) Uniunea Europeană este principalul exportator de produse ca valoare, nu ca şi cantitate. România nu are interesul să exporte vapoare de cereale, ci produse procesate“, a declarat Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru Agricultură.

Fermierii sunt de acord cu MADR

Contrar aşteptărilor, de această dată reprezentanţii confederaţiilor de fermieri se declară perfect de acord cu Daniel Botănoiu. „De data aceasta îi dau dreptate domnului Botănoiu, dar nu ştiu cine l-a oprit până acum să stimuleze dezvoltarea sectorului de procesare. Ei sunt complici la această situaţie. Nu ştiu cine-i opreşte să facă proiecte, să realizeze strategii de dezvoltare a industriei procesatoare. Aici, de fapt, hoţul strigă hoţii“, a arătat Baciu.

Şi reprezentanţii micilor fermieri susţin că avem de-a face cu o anomalie. „Noi exportăm materie primă pe care o procesează străinii şi o exportă înapoi în România. Străinii ne exploatează resursele, forţa de muncă ieftină, iar noi importăm produse de calitate inferioară. Este, evident, o politică antinaţională“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiilor Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR). Reprezentanţii fermierilor vin şi cu soluţii, chiar dacă acestea nu sunt un secret pentru nimeni. „Noi trebuie să investim în unităţi de procesare, în formarea cooperativelor, să păstrăm în ţară produsele de calitate superioară şi surplusul să-l dăm la export. Noi acum exportăm hrană bună şi importăm produse cu OMG. Astfel, scade calitatea genetică a populaţiei şi asistăm la o uniformizare genetică“, a mai spus preşedintele CATAR. Cea mai mare confederaţie de fermieri din România, LAPAR, a atras atenţia că nici în noul PNDR nu există o măsură dedicată industriei prelucrătoare. „Discuţia aceasta am tot avut-o pe noul PNDR, dar cei de acolo sunt foarte încăpăţânaţi. Trebuia introdusă o măsură specifică doar pe dezvoltarea producţiei agricole, pe procesare carne, cereale, legume-fructe“, a arătat Baciu.

Exportăm pe rupte grâu, importăm carne de porc şi produse procesate

Excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare a fost, anul trecut, de 324,9 mil. euro, comparativ cu un deficit de 745,5 mil. euro în anul 2012. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5.098,1 mil. euro, cu 1.183,2 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (plus 30,2%), în timp ce importurile, în sumă de 4.773,2 mil. euro, au depăşit cu doar 2,4% valoarea înregistrată în anul 2012. Raportat la anul anterior, livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%, potrivit MADR.

Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (+215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (+150,8 mil. euro), porumb (+134,5 mil. euro), orz (+69,6 mil. euro), ţigări (+51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (+33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (+16,3 mil. euro), brânzeturi (+10,0 mil. euro).

Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor din anul 2013.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%.

Marius Şerban