Lucrarea miriştii se impune imediat după recoltat

Este îmbucurător faptul că organele de decizie au înţeles rolul şi importanţa lucrării de dezmiriştit şi recomandă să se efectueze într-un timp cât mai scurt, după recoltarea culturilor de vară, dacă se poate, chiar concomitent cu recoltatul.

Actualele combine sunt prevăzute cu tocător care asigură tocarea şi împrăştierea uniformă pe teren a tuturor resturilor vegetale astfel încât în spatele combinei se poate intra imediat la dezmiriştit. Este important acest lucru deoarece fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi de apă din rezerva solului care s-a păstrat sub covorul vegetal.

Experienţele demonstrează că dacă imediat după recoltat, pe stratul 0-30 cm, solul avea 11,14% umiditate, nefiind lucrat, după 4 zile a scă­zut la 8,4%, iar după 10 zile la 6,16%, adică la coeficientul de ofilire.

Totodată, urmărind situaţia precipitaţiilor căzute pe timpul verii, a rezultat că pe solul lucrat (afânat) s-au pierdut 13,7%, iar pe cel nelucrat 80,6% din precipitaţii.

Analizând dinamica umidităţii solului pe timpul verii, pe stratul 0-20 cm, a rezultat că:

– în terenul dezmiriştit în iulie era de 15%, în august 14,3% şi în septembrie 13,1%;

– în terenul nedezmiriştit în iulie era de 12%, în august 9,5% şi în septembrie 5,4%.

Un rol la fel de important îl are dezmiriştitul în creşterea rezervei de nitraţi din sol. Astfel, pe un sol cernoziomic, pe stratul 0-20 cm s-au găsit 0,9 mg nitraţi la 1 kg de sol nelucrat şi 36,4 mg nitraţi la 1 kg de sol lucrat. La determinările efectuate în toamnă, pe parcelele în care s-au executat dezmiriştitul şi arătura de vară, s-au găsit 140 kg/ha nitraţi, iar când s-a executat doar arătura 30 kg/ha nitraţi, faţă de 18 kg/ha nitraţi în terenul nelucrat.

O situaţie favorabilă asemănătoare o are şi evoluţia fosforului mobil.

Rezultă deci că, atunci când se lucrează corect solul, la însămânţările din toamnă plantele vor găsi condiţii favorabile privind rezerva de apă şi de elemente nutritive şi se vor dezvolta corespunzător.

Aşa se explică sporurile de producţie la grâu de 1.108 kg/ha atunci când s-a lucrat în iunie, faţă de 144 kg/ha când s-a lucrat în septembrie comparativ cu lucrarea din octombrie, odată cu semănatul.

Sintetizând rolul lucrării de dezmiriştit se poate menţiona că:

– Se realizează un amestec al stratului de sol de la suprafaţă cu masa vegetală, formând un fel de mulci, care asigură o bună înmagazinare a precipitaţiilor căzute şi împiedică pierderea lor prin evaporare;

– În stratul de mulci se realizează o umiditate favorabilă, atât din conţinutul de apă al resturilor vegetale, cât şi din aşa-numita „rouă internă“ care provoacă germinarea seminţelor de buruieni, reducând din rezerva acestora din sol. De menţionat că este indicat ca aceste buruieni să fie lăsate să crească (înverzirea terenului) pentru că ele încorporează nitraţii din sol, evitând levigarea acestora. Totodată, ele protejează solul, dar nu trebuie să fie lăsate să producă seminţe.

– Masa vegetală acumulată în sol intră în descompunere şi are loc procesul de nitrificare cu îmbogăţirea solului în elemente fertilizante.

– Răgazul creat între dezmiriştit şi arătura de vară dă posibilitatea agricultorilor ca pe suprafeţele respective să administreze îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu, să aplice amendamente şi să transporte gunoiul de grajd care va fi împrăştiat şi încorporat sub brazdă prin arătură.

– Prin lucrarea de dezmiriştit se uşurează efectuarea arăturii, care se execută atunci când umiditatea solului permite o lucrare de calitate, iar tractoarele au devenit disponibile după încheierea campaniei de vară. Efortul la tracţiune scade cu 10-14%, randamentul la arat creşte cu 15-20%, iar consumul de motorină scade cu 8-12%.

Prin urmare, există suficiente motive care să-i determine pe agricultori să execute aceste lucrări.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU