Ovăzul de toamnă românesc, cea mai nouă investiţie a fermierilor români

Crescătorii de animale au parte în acest an de o mică revelație în materie de furajare. Ovăzul de toamnă și măzărichea de toamnă par să devină preferatele fermierilor, în defavoarea soiurilor de primăvară. Cantitatea de biomasă și rezistența crescută la ger peste iarnă par să fie principalele avantaje ale acestei culturi cu soiuri românești dezvoltate în județul Timiș, la Lovrin.
„Ovăzul de toamnă este o plantă cu o valoare energetică deosebită. Poți să-l dai verde la animale sau poți să-l însilozezi. Dacă-l dai verde are mai multă proteină deoarece conține atât ovăz, cât și măzăriche pentru că se pune în proporții de 50%–50%. Până acum nu existau pe piață ovăz de toamnă și măzăriche de toamnă. Ovăzul de toamnă se găsește la stațiunea Lovrin din Timișoara, iar măzărichea de toamnă la Târgu-Mureș“, a arătat Cristian Lungu, fermier din Dascălu, județul Ilfov.
Masă vegetală semnificativ mai mare
Principalul avantaj al soiurilor de toamnă rezidă în cantitatea de masă vegetală net superioară față de soiurile de primăvară.
„Diferența dintre borceagul de toamnă și cel de primăvară este foarte mare și vine din perioada mai îndelungată de umiditate. Borceagul de toamnă are cu 30-40% mai multă masă vegetală decât cel de primăvară. Ovăzul de toamnă din borceag poate ajunge la producții de 5 tone la hectar, pe când, în cazul celui de primăvară, doar în anii de excepție se ajunge la 3-4 tone la hectar“, a mai spus Lungu.
Culturile de toamnă sunt preferate celor de primăvară pentru maximizarea producției în condițiile unei aridități din ce în ce mai accentuate a climei în țara noastră. Este o cultură de toamnă care are primăvara devreme foarte multă biomasă și este un furaj foarte bun pentru rumegătoare. Trece ușor de 5.000 de kilograme/hectar. Se poate folosi atât ca borceag la iesle, cât și ca fân. Tradițional, la noi, în ultima vreme, la coasa a doua nu prea mai avem ce recolta, așa încât trebuie găsite soluții pentru a recolta la prima coasă furajele de volum, a explicat Constantin Tarjoc, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin, județul Timiș.
Borceag mai lactogen și mai mult azot în sol
Fermierii găsesc noii culturi numai avantaje.
„Este un furaj excelent primăvara, până apare lucerna nouă. Este foarte lactogen. Este un furaj complet, bogat în proteine, care poate înlocui și lipsa silozurilor pentru furaje primăvara. Măzărichea din borceag fixează azotul în sol și, astfel, nu mai este nevoie de tratamentul cu îngrășăminte“, a mai arătat fermierul din Ilfov.
Rezistență la îngheț crescută
Rezistența la condiții meteo extreme este un alt avantaj al ovăzului de toamnă.
„Am avut anul trecut o săptămână cu temperaturi de -20°C, fără pic de zăpadă și, cu toate acestea, am avut o producție de 5.400 kg/hectar“, a arătat Tarjoc.
Ovăzul de toamnă produs la Lovrin este o revelație nouă a fermierilor români, după experiența acestora cu soiurile de import.
„Avem un soi la Lovrin și alte două în testare. Fermierii români au mai folosit ovăz de toamnă, dar luat din străinătate, că așa este la noi. Apoi au descoperit că avem și noi aici în România, chiar mai bun. Noi am avut acest soi în lista de soiuri și anul acesta îl vom introduce din nou. Avem pregătită și o cantitate de 60-70 de tone de sămânță“, a conchis directorul stațiunii de la Lovrin.
Marius ȘERBAN
- Articol precedent: Caracterizarea varietăţilor de tei din punct de vedere melifer
- Articolul următor: ANSVSA - o carte de vizită a României