Dacă efectivele de capre vor crește în ritmul din ultimii ani, „Laptele de capră va ajunge să domine piața“

În contextul scăderii cu 27% a efectivului total de caprine în UE, în România efectivele au crescut. Astfel, dacă în 2004 erau 661.000 de capete, în 2012 efectivul a ajuns la 1.400.000 de capete, pentru ca la sfârșitul lui 2013 să ajungă la aproximativ 1.605.860, dintre care 1.492 în ferme de stat și 1.604.368 în ferme private. Dintre acestea, 987.726 sunt femele matcă, dintre care 567 în fermele de stat și 987.159 în fermele private. Județele cu populații mari de caprine sunt Constanța, Tulcea, Teleorman, Dolj, Olt, Galaţi, potrivit datelor furnizate de Asociația Națională a Crescătorilor de Capre din România CAPRIROM pentru Lumea Satului.

Deși, ca efective de caprine, țara noastră se situează în primele 5 țări europene, ca producție de lapte nu ne putem lăuda. În Europa se cresc rase specializate pe producția de lapte (Saanen, Alpina, Toggenburg, Murciana), iar la noi rase locale (cum sunt rasa Carpatină și rasa Albă de Banat), care produc cantități mai mici de lapte.

Pentru ca o exploatație de capre să fie comercială e nevoie de 25 de capete. Gheorghe Neață, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat pentru revista Lumea Satului că, spre deosebire de caprele crescute intensiv, în ferme din Occident, la noi sunt crescute în sistem semiextensiv și își păstrează calitățile rustice. Pentru a ajunge la o populație stabilă genetic trebuie făcute mai multe ameliorări, care în final să conducă la o producție mare de lapte și la păstrarea rusticității.

„Capra este după albină cel mai selectiv animal lăsat de Dumnezeu. Mănâncă muguri de salcie, muguri de cătină, de păducel, frunze de stejar, de aceea laptele ei e un adevărat medicament“, a declarat pentru Lumea Satului Gheorghe Neață.

A crescut numărul exploatațiilor cu 300 de capete

În paralel cu creșterea numerică a caprinelor, tendinţa observată în ultimii ani este aceea că a crescut numărul exploatațiilor cu peste 300 de capre, în care principala direcție de exploatare este producția de lapte.

„În acest ritm de creștere, laptele de capră va ajunge să domine piața și să fie recunoscut ca un aliment deosebit de apreciat. Principala calitate a laptelui de capră este aceea că mineralele și acizii grași constituenți pot fi asimilați mai ușor decât cei prezenți în laptele de vacă. De asemenea, s-a demonstrat că proteinele din laptele de capră au un efect antibacterian împotriva E-coli și a altor bacterii, ajută la prevenirea durerilor de cap și a migrenelor și este recomandat persoanelor care se confruntă cu acestea în mod frecvent. Structura chimică a laptelui de capră este similară cu cel al laptelui matern. Laptele de capră protejează celulele colonului și împiedică apariția cancerului. Previne decalcifierea oaselor, proces apărut în urma instalării menopauzei, dar și a bătrâneții în general, fiind recomandat persoanelor trecute de 45 de ani, dar și copiilor în dezvoltarea și întărirea oaselor. Studii recente au demonstrat că laptele de capră îmbunătățeşte starea generală“, ne-a declarat Claudiu Anghelescu, președinte CAPRIROM.

Costurile pentru creșterea caprelor sunt formate din prețurile zonei la: ovăz, porumb, fân, lucernă, paie, grâu, șrot, soia, tărâțe, porumb.

Trebuie evitată consangvinizarea

Prețul de achiziție al caprinelor este undeva la 300 lei/cap pentru caprele din rasele autohtone și 400 euro/cap pentru caprele din rase din import specializate în producția de lapte. „Diferențele dintre ele constau în producția de lapte pe perioada de lactație (250 litri până la 1.700-2.000 litri). Specialiștii noștri recomandă ameliorarea raselor autohtone prin încrucișări între populațiile locale, mai puțin productive, cu masculi din rase selecționate, ceea ce conferă apariția unor indivizi cu aptitudini superioare pentru producția de lapte. Aplicarea măsurilor tehnice privind ameliorarea genetică vizează biotehnici de reproducție, în mod deosebit inseminarea artificială. De asemenea, atragem atenția asupra evitării consangvinizării. Specialiștii noștri asigură zilnic consilierea crescătorilor și a viitorilor crescători de caprine“, a adăugat Claudiu Anghelescu.

Pot apărea premise pentru export

Principalul obiectiv CAPRIROM este susținerea crescătorilor de caprine și reprezentarea intereselor lor, în acord cu demersul dezvoltării sectorului creşterii caprinelor în România.

„Asociația este tot mai mult solicitată în acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă pentru fermieri şi crescători privaţi. În ultimii ani s-a reușit crearea premiselor de realizare a infuziei de material genetic valoros și implicit de creștere progresivă a performanțelor de producție la caprine prin ameliorarea producției de lapte la populațiile locale de caprine prin încrucișări cu rase specializate. Astfel se pot deschide oportunităţi pentru ţara noastră de a exporta pe piaţa europeană produse sănătoase, de bună calitate, obţinute din laptele de capră“, spune Claudiu Anghelescu.

Programele de ameliorare se desfăşoară de către CAPRIROM cu sprijinul ANARZ, în etape, şi au în vedere coordonarea tuturor lucrărilor efectuate în scopul perfecţionării rasei: organizarea reproducţiei, controlul oficial, testarea reproducătorilor, certificarea valorii şi a calităţii caprinelor care urmează a fi folosite la reproducţie.

Lidia TRUICĂ