Mituri şi legende
Bâlea este nu numai numele unui spectaculos lac glaciar din Munţii Făgăraş, ci şi al unei frumoase şi triste întâmplări, ajunsă până la noi prin intermediul mărturiilor bătrânilor satelor Ţării Oltului. Inclusiv a celor din aşezarea natală a ţăranului-patriot Badea Gheorghe Cârţan (n. 24 ianuarie 1849, Cârtişoara - d. 7 august 1911, Sinaia). Este povestea unui chipeş fecior, cândva căpitan de oşti, aflat pe munte la păscut cu turma lui de oi. Dar şi a unei preafrumoase fete de împărat, ajunsă, întâmplător, la stâna frumosului păstor, pe care-l va îndrăgi de cum l-a zărit. Se spune că era într-o noapte geroasă şi că cei doi tineri ar fi fost surprinşi de o năprasnică furtună de zăpadă. A urmat, venită ca din senin, o puternică avalanşă, măturându-i la vale pe cei doi tineri cu stână cu tot, rostogolindu-le trupurile printre stânci şi văi, îngropându-i de vii sub gheaţa unui cleştar de apă. Aflând de tragicul lor sfârşit, oierii din Munţii Făgăraş i-au dat acelui lac ucigaş numele frumosului cioban. Acela de Bâlea.
Poate că de aceea în preajma Lacului Bâlea dăinuie, de peste un secol, una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase cabane turistice alpine din Carpaţii Româneşti. Cea care, de o bună bucată de vreme, este întregită cu câteva construcţii realizate numai din blocuri de gheaţă şi din zăpadă bătătorită. Momentul deschiderii ineditului şantier, caracteristic doar ţinuturilor de la Polul Nord, coincide cu momentul închiderii accesului rutier pe cei aproape 150 km lungime ai Transfăgărăşanului. Respectiv vineri, 1 noiembrie. Fi-va atunci momentul calendaristic şi astronomic al statornicirii iernii de 8 luni în partea alpină a Munţilor Făgăraş. Ca urmare, până în preajma Crăciunului şi a Anului Nou urmează să fie durate din blocuri masive de gheaţă, ca şi din imenşi bulgări de zăpadă bătătorită, un spaţios hotel - restaurant, o biserică multiconfesională şi trei căsuţe care reproduc perfect „iglurile“ familiilor de eschimoşi. Cei dintâi musafiri ai viitoarelor construcţii glaciare vor fi 100 de turişti englezi.
Câteva date referitoare la caracteristicile geografice ale legendarului lac glaciar şi împrejurimilor sale. Este situat sub Vârful Paltinul, la altitudinea de 2.034 de metri. Suprafaţa luciului apei sale este de aproape 5 hectare. În aceeaşi căldare alpină se află două mari Complexe Turistice: Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac, precum şi cabana de mare altitudine Paltinul. Cândva locul preferat de popas protocolar al invitaţilor familiei Ceauşescu la vânătoarea de capre negre, de cerbi şi de urşi carpatini. În prezent este o cabană extrem de elegantă şi confortabilă. Pe toată durata „iernii alpine“, în „căldarea Bâlea“ accesul turistului-vizitator este posibil doar cu ajutorul telecabinei, răsplata fiind deplină. Pentru că la capătul spectaculosului drum pe cabluri se află imaginea inegalabil de frumoasă a peisajului montan, completată de cea a unei ierni feerice şi care „durează“, în timp, atâta vreme cât şoseaua Transfăgărăşanului stă „zăvorâtă“ în capătul a două mari urcuşuri situate de o parte şi de alta a Munţilor Făgăraş, în Piscul Negru, dinspre Curtea de Argeş şi Cabana Bâlea Cascadă, din direcţia văii sibiene a Oltului. Astfel că Transfăgărăşanul stă închis accesului rutier vreme de 8 luni, împărţite pe fragmente în doi ani diferiţi. Deci: între 1 noiembrie şi 1 iulie.
Ioan Vulcan-Agniteanul