Jumătate din banii crescătorilor de animale ajung pe „apa sâmbetei“

Doar 60% din banii pentru sprijinul alocat păşunilor montane ajung cu adevărat la crescătorii de animale. Restul se duc pe „apa sâmbetei“, mai exact, către firme care n-au nicio treabă cu agricultura, către asociaţii „dubioase“ şi agricultori inactivi care „iau subvenţie, dar stau la Milano“, susţin fermierii membri ai alianţei ROPAC, care cuprinde mai multe organizaţii reprezentative din sectorul zootehnic.

Pentru a corija această anomalie, fermierii propun autorităţilor competente ca banii să fie alocaţi doar crescătorilor de animale „activi“, iar banii rămaşi să fie direcţionaţi către alte sectoare.

„România are 4,3 milioane de hectare de păşune şi două milioane unităţi de vită mare. Aşa că 40% din suprafaţa acceptată la plată aparţine altora, nu fermierilor. Ea este deţinută de tot felul de asociaţii dubioase care n-au nimic de-a face cu animalele. Noi propunem ca doar suprafeţele folosite efectiv să primească subvenţii, adică este vorba de cca 2 milioane de hectare. Restul suprafeţei de două milioane şi ceva de hectare să intre în rezervă, iar banii care rămân în plată să fie redirecţionaţi către sectoarele pasăre şi porc“, a declarat Claudiu Frânc, pre­şedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine.

Listă neagră cu beneficiarii de subvenţii

Fermierii au realizat o listă neagră cu beneficiarii de subvenţii, care încasează bani de la stat fără să fie crescători de animale sau cultivatori de terenuri. Aici intră, potrivit crescătorilor, unităţile administrativ-teritoriale ale instituţiilor de stat, băncile, fondurile de investiţii şi cele mutuale, precum şi aeroporturile.

„Există multe suprafeţe neutilizate efectiv. Ideea de agricultor activ nu se referă doar la păşuni. S-a discutat la ROPAC ca, pe lângă proprietarii de terenuri precum aeroporturi, bănci, etc., să fie incluşi pe lista neagră şi cei care nu lucrează efectiv pământul, cum ar fi cei care au cumpărat teren în România şi stau la Milano, dar încasează subvenţia. S-a încercat o echivalenţă între hectarul de teren şi numărul de animale, adică la un hectar de teren să revină o vită mare sau 6,7 oi, astfel încât să existe o compensaţie între numărul de animale şi suprafeţele nelucrate pentru că sunt mulţi oameni care au animale, dar n-au unde păşuna“, a arătat Tiberiu Ştef, directorul Agrorom Ro din judeţul Mureş.

Primăriile alocă păşuni „fermierilor“ fără animale

Crescătorii de animale remarcă o anomalie în gestionarea păşunilor de care se fac vinovate anumite primării care nu alocă suprafeţe de păşunat crescătorilor reali de animale.

„Multe primării dau pământul altora, care n-au nicio treabă cu animalele, în timp ce sătenii care au animale sunt obligaţi să meargă cu ele sute de kilometri ca să aibă unde păşuna. Mulţi oameni se plâng că nu au unde păşuna, că sunt multe păşuni încărcate, dar animale ioc (...) La stabilirea subvenţiilor s-a luat ca an de referinţă 2008, dar între timp au fost mulţi care şi-au vândut animalele, dar iau încă subvenţii. Există multe astfel de cazuri în care se primesc subvenţii fără ca persoanele respective să aibă dreptul“, a continuat Tiberiu Ştef.

Şi Ioan Agapi, directorul executiv al asociaţiei Dorna din judeţul Suceava, susţine că banii ar trebui să ajungă la adevăraţii deţinători de animale.

„Eu cred că sunt mai puţin de 2 milioane de hectare păşunate. Mă uit în satul meu – erau trei stâni care aveau în total 1.200 de oi şi 200 de vaci. Acum au mai rămas maximum 400 de oi şi vreo 60 de vaci. (…) Să se dea subvenţii pe suprafaţă în condiţii cumulative. Ai doar pământul, fără animale, atunci pa. Adio subvenţii“, a declarat Ioan Agapi. El a dat şi câteva exemple de asociaţii înfiinţate de primari şi de apropiaţi ai acestora care încasează subvenţii pe suprafeţe întinse fără să deţină vreun animal.

„La Broşteni e o asociaţie numită cică Ciobănaşul din care niciun membru n-are nicio treabă cu animalele. E formată dintr-un fost maistru de mină, un fost poliţist şi alţii la fel, care nu au nimic în comun cu creşterea animalelor. Au preluat păşunea (iau şi subvenţii) şi le zic oamenilor să o închirieze de la ei. Alţi bandiţi sunt şi la Rebrecea, judeţul Vaslui, unde primarul este preşedintele asociaţiei, iar nevasta este vicepreşedinte. În general este vorba de bandiţi din jurul primarilor. Subvenţiile sunt luate de oameni care au ciulit bine urechile şi au văzut cum merge treaba. Pe la noi pe aici sunt dealuri întregi, care nici măcar nu sunt cosite, luate de nişte fotbalişti de la Bucureşti“, s-a plâns conchis Agapi.

Modificări de ordin legislativ

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Daniel Constantin a declarat recent că Ordonanţa de urgenţă care modifică Legea Pajiştilor ar fi trebuit să fie adoptată în prima parte a lunii octombrie. Modificările au fost făcute după ce fermierii au reclamat că păşunea nu ajungea să fie administrată de asociaţiile reprezentative din comună deoarece exista un interes foarte mare din partea consiliilor locale sau a „asociaţiilor făcute peste noapte“ de a încasa subvenţiile de la Agenţia de Plăţi.