Brumărel - în casele bunicilor de la ţară
Obiceiurile specifice lunii lui Brumărel sunt legate, în principal, de sărbătorile religioase Acoperământul Maicii Domnului (Sf. Procoavă - 1oct.), Sfânta Parascheva (Vinerea Mare de Toamnă - 14 oct.), Sfântul Luca (Lucinul - 18 oct.), Moşii de Toamnă (Ajunul lui Sânmedru - 25 oct.) şi Sfântul Dumitru (Sânmedru - 26 oct.). În prima zi a lui octombrie fetele se roagă să aibă păr bogat şi mătăsos, ca să fie pe placul viitorului mire, iar pe 14, continuând tradiţia precreştină a zeiţei Venera, se desfăşoară activităţi pastorale precum deschiderea ţarinelor pentru păşunat devălmaş, începerea coborârii oilor de la munte, slobozirea berbecilor (Nunta Oilor) etc.
Unele comunităţi organizează mese tradiţionale cu produse specifice toamnei pentru comemorarea celor decedaţi, iar altele, indiferent de ziua în care cade 14 octombrie, postesc pentru a fi ferite de boli, pentru căsătoria fetelor şi naşteri uşoare. Pentru protecţie faţă de atacurile şi pagubele provocate de lupi, de Lucin, la 18 octombrie se mai practică diferite obiceiuri, cum ar fi încleştarea dinţilor pieptenilor cu care se scarmănă lâna sau interzicerea prelucrării pieilor. În noaptea de 25 spre 26 toată comunitatea din unele zone se reuneşte pe un deal din marginea satului, în jurul unui foc aprins de tineri, în mijlocul căruia se pune un brad verde. După aprinderea focului, pe coastele dealului se rostogolesc roţi de car înfăşurate cu paie în flăcări şi se strigă „Hai la Focul lui Sâmedru!“.
Femeile împart colaci, ţuică, mere, pere şi prune uscate, tinerii sar peste foc, iar copiii lovesc tăciunii pentru a face mai multe scântei. La sfârşit, participanţii pleacă acasă cu tăciuni aprinşi, pe care îi aruncă pe păşuni, în grădini şi livezi, pentru rod bogat şi spor în anul ce vine. Sfântul Dumitru (Sânmedru) deschide sezonul pastoral de iarnă, care se va încheia la 23 aprilie. Acum au loc diverse practici ritualice pentru purificare, pentru fertilitate sau pentru sufletele celor morţi.
Moşii de Sânmedru sau Moşii cei Mari este una dintre cele mai importante sâmbete ale morţilor de peste an, când, după slujbă, se împart bucate legate de ocupaţiile tradiţionale ale zonelor. Se crede că, în această perioadă, graniţa dintre lumea viilor şi a morţilor este mai uşor de trecut, iar strămoşii, cinstiţi prin ofrande, vor contribui la bunăstarea celor care îi comemorează. Ziua Sfântului Dumitru este considerată şi ca fiind punct de plecare pentru diverse înţelegeri şi pentru încetarea celor vechi. În tradiţia populară se crede că unele aspecte şi fenomene din cursul lui octombrie pot oferi indicii despre iarna care se apropie sau despre anul nou ce vine. Astfel, dacă frunzele copacilor se îngălbenesc şi cad repede, va urma un an cu rod bogat. Dacă plouă mult va urma o lună decembrie cu vânt puternic, iar dacă va cădea multă brumă sau zăpadă în ianuarie va fi timp frumos. Luna plină şi neacoperită de nori din noaptea de Sfântul Dumitru prevesteşte o iarnă blândă, propice culturilor în anul agricol următor. Ploaia din noaptea de Sâmedru anunţă o iarnă grea, cu multă zăpadă şi ger puternic.
(M.B.)
