De când m-am întors din proiectul educațional Erasmus, despre care am scris în materialul anterior, simt cum fiecare zi ce trece lasă în urma mea ceva care peste ani va conta și mai mult de atât... Va fi o frumoasă amintire. Lucrul acesta se întâmpla și înainte, doar că mai rar și mai puțin conștient. Cred că toate acestea se întâmplă datorită experienței acumulate într-un timp relativ scurt și obiceiurilor pozitive dezvoltate acolo.

Mai mult de atât, fiindcă de-a lungul celor două săptămâni

În ziua de astăzi știm cu toții cum stau lucrurile cu sistemul de învățământ, care sunt problemele, disfuncționalitățile copiilor și cadrelor didactice, dar nu găsim soluțiile necesare revitalizării educației. Cu toate acestea, iată că eu am reușit să văd cu alți ochi această situație și să îmi dau seama că există soluții, dar mai ales potențial în rezolvarea problemelor...

Prin intermediul unui program educațional finanțat de Uniunea Europeană la nivel liceal, am reușit să plec într-o țară

De mic am avut oportunitatea de a cunoaște pământul și zona rurală, datorită bunicilor mei care locuiesc la țară. Înainte, din zilnica interacțiune cu orașul, nu puneam atât de mult preț pe viața la țară. Însă, după o vreme fiind mai ocupat și obosit de tumultul atmosferei de oraș, viața provincială a devenit ca o gură uriașă de aer pentru mine.

Cel mai mult îmi plac simplitatea oamenilor, adierea vântului abia auzit printre frunzișurile pomilor, faptul că, de cum te trezești, deschizi ușa și

Marian Crețu, un tânăr de 21 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, a fost în Africa pentru a ajuta. La întoarcere, ne-a relatat despre cum a fost experiența aceasta pentru el, dar și despre trăirile și aventurile sale din timpul misiunii din Uganda. Ce înseamnă, de fapt, a fi voluntar, de ce (nu) poate oricine să se dedice unei astfel de cauze și ce satisfacții personale îți pot aduce acțiunile de voluntariat ne dezvăluie acest tânăr cu o dragoste de viață și de semeni absolut