RALF -Forumul Internațional de Agricultură

Romanian Agriculture Leadership Forum, RALF, a reunit la București cei mai mari fermieri din țară, dar și reprezentanți ai agricultorilor din străinătate. Considerat un proiect de comunicare dedicat fermierilor și liderilor din industrie, evenimentul a vizat prezentarea bunelor practici și a modelelor de succes din agricultura românească și internațională.

Unde ne situăm?

În cadrul sesiunii intitulate Fermierii și viitorul, invitatul special, secretarul general COPA&COGECA, domnul Pekka Pesonen, a punctat mai întâi de toate faptul că fermierii trebuie să fie uniți în luarea deciziilor: „Acum, mai mult ca oricând, fermierii trebuie să fie prezenți în mod activ la luarea deciziilor la nivel european. (…) Agricultura României este un factor cheie pe piața Uniunii Europene și, ca atare, fermierii și sectorul agroalimentar intern trebuie să-și exprime în mod activ preocupările și să caute soluții împreună cu fermierii europeni.“

Prezent la eveniment, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR și una dintre principalele voci ale agriculturii românești, a precizat faptul că pentru a prospera este nevoie de o strategie durabilă a sectorului agricol: „De 25 de ani nu se reușește, cel puțin la nivelul Ministerului Agriculturii, să se întrunească o echipă de profesioniști, adică persoane ancorate la realitatea din teren. Mă uitam azi în sală la distinșii mei colegi, cu care mă mândresc în fața oricărui fermier din Europa pentru că sunt oameni de mare clasă, sunt mari profesioniști, și cred că sunt de apreciat pentru că ce au făcut aceștia din nimic nu știu care alții puteau să facă. Mă uit la dânșii și nu aș putea face un clasament. Singurul lucru care îi deosebește este doar numele, în rest toți sunt la fel, oameni extraordinari. Dar, din păcate, dintre acești oameni extraordinari, care știu ce să facă, nu i s-a dat niciunuia posibilitatea să organizeze o strategie. Și, astfel, în instituțiile statului, și nu numai cea agricolă, au ajuns persoane care se pricepeau cel mai puțin la acest lucru și, care fără să țină cont de o realitate, ne-au adus acolo unde (...) mai mult să ne încurce. Mă uit la colegii mei și văd în fiecare unul dintre cei mai buni miniștri, dar nici secretari de stat n-au ajuns. (...) Din păcate, unii rămân doar la stadiul că au făcut anumite cursuri, dar fără să le poată implementa în realitate. Pentru toate aceste lipsuri cei care suferă suntem noi, agricultorii. Vrem ca deciziile politice, mai ales cele care țin de agricultură, să ne ajute și nu să ne încurce, cum din păcate se întâmplă acum.“

Ținând cont de prezența la eveniment a reprezentantului COPA&COGECA, președintele LAPAR a adus în discuție și uniformizarea subvențiilor la nivel european. „Îi cunosc activitatea domnului Pekka Pesonen, dar i-aș pune o întrebare, chiar obraznică: n-am văzut niciun lobby de a uniformiza subvențiile! Suntem pe o piață, spunem noi, egală, uniformă. Cum? Dumitale cu Ferrari, iar eu cu Oltcit-ul? (...) V-ați implicat vreodată când ați văzut că se iau hotărâri la nivel european, discreționar? Fără să se țină cont de realitatea și cutuma zonei respective?“ a întrebat Baciu. Afirmațiile aces­tuia au determinat intervenția domnului Pesonen care a precizat: „Când vorbim de scheme de sprijin, organizația noastră pune presiune pentru un tratament egal al fermierilor. Avem o declarație comună prin care am spus că este nevoie să se reducă diferențele de nivel al subvențiilor. Mai mult, am susținut și mai multe investiții în infrastructură, în special în România, în Europa Centrală și de Est, pentru că știm că voi sunteți în urmă. Este în interesul nostru să vă aliniați celorlalți membri ai UE. Trebuie să vă tragem în sus. De asta sunt astăzi aici. Să nu greșim! Nu este în interesul UE sau al comunității agricole europene ca fermierii români să fie în dezavantaj în lanțul alimentar față de colegii lor din alte state membre. Trebuie să fiți trași în sus, de aceea noi suntem aici. Nu ne înțelegeți greșit! Nu suntem aici să vă retrogradăm, ci dimpotrivă.“

Modele de succes

Prezent la eveniment, domnul dr. ing. Lucian Buzdugan a prezentat activitatea de succes a firmei Agricost, dar a propus şi soluţii prin care agricultura ţării ar putea prospera: „Principala idee pe care am vrut să o lansez este că România are cele mai mari rezerve neexploatate comparativ cu celelalte țări europene. Cred că am putea și noi, intrând pe un făgaș normal și organizându-ne mai bine prin politici agricole, dar și cu o strategie pe care să o implementăm de la început până la sfârșit. Cred că în felul acesta putem fi și noi alături de toate celelalte țări ale UE. Cum putem rezolva problemele agriculturii românești a fost cel de al doilea subiect pe care am vrut să îl punctez. Pentru ca agricultura să se poată dezvolta trebuie să avem în vedere 3 direcții. În primul rând trebuie să maximizăm randametele/ha, al doilea să reducem costurile/ha, dar să și creștem profitul fără de care nicio companie nu își poate continua activi­tatea. Pe noi ne preocupă în primul rând să creștem această producție având grijă suste­nabilă, fără să poluăm, fără să încurcăm viitorul copiilor noștri pentru că s-au făcut greșeli, nu de țara noastră, ci de altele care regretă și astăzi. O astfel de întâlnire m-a încântat și am apreciat faptul că e prima dată când s-au adunat marii fermieri care de obicei sunt huliți. Eu nu am nimic cu cei 3 milioane de „fermieri“ care dețin în medie 2 ha. Că aceștia trebuie ajutați şi trebuie organizați ca și ei să producă mai mult este adevărat! Şi sunt o mie și una de căi prin care se poate realiza acest lucru, dar nu dând în cap marilor exploatații și să le ridicăm pe cele mici. Deocamdată s-a luat din subvenția de pe hectar și s-a dat fermelor mici, foarte bine că s-a luat, dar aștept să văd care este rezultatul, dacă la anul vom avea o producție mai mare la cultura grâului. Dacă am da vouchere pentru semințe, pesticide, îngrășăminte, combustibil și așa mai departe, sigur le-ar duce pe pământ, altfel, de multe ori banii iau altă destinație.“

Un alt model de succes al agriculturii din România oferit ca exemplu în cadrul evenimentului a fost activitatea domnului Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici. Acesta a punctat faptul că, deşi este considerat un exemplu de succes, anul acesta a înregistrat şi o pierdere importantă în bani şi asta numai din cauza embargoului rusesc: „Din toamna anului trecut și până-n luna mai a acestui an, în condițiile în care UE, îndrăgostindu-se puternic de Ucraina, am câștigat un embargo cu rușii. Am pierdut enorm de mult. Pe jumătate de an livrarea a 5.000 de tone de carne m-a dus în pierderi de 2,5 milioane de euro. Niciodată, în ultimii ani, prețul cărnii nu a fost atât de mic. S-a ajuns de la 1.750 de euro – 1.800 euro/tonă la 1.200 de euro/tona de carne și sub 1.200 de euro/tonă. O negociere proastă din partea Uniunii Europene. Nu trebuia! Ce am câștigat astăzi? Am câștigat că s-a trezit ursul din bârlog și rușii au început să-și facă abatoare, complexe de porci și s-a pierdut definitiv o piață pentru carnea de porc. “

Discursul fermierului din vestul ţării a vizat şi o altă problemă a agriculturii româneşti: forţa de muncă. Agricultorul a precizat faptul că, deşi alţi colegi agricultori îi reproşează faptul că le oferă salarii mari muncitorilor, iar acest lucru apare publicat şi în presă, el va continua să îi plătească ca până acum pentru că doar aşa vor veni românii acasă din străinătate.„Plătim bine oamenii. Am avut multe întâlniri cu colegii și toată lumea spunea că, atunci când vin televiziunile pe la noi, să nu mai spun ce salariu câștigă oamenii de la Curtici. Stimați colegi, numai așa ne putem aduce românii acasă din străinătate, dacă-i plătim bine. Pentru că așa cum se uniformizează prețul la absolut toate lucrurile, așa se uniformizează salariile și atunci oamenii vor veni acasă pentru că peste tot avem nevoie de forță de muncă, avem nevoie de oameni. Trebuie să facem ceva, sunt oamenii în forță pe care trebuie să-i aducem acasă, altfel nu mai avem nici cu cine să ieșim în stradă.“

Rezultatele lui 2016

Dincolo de eveniment, atât preşedintele LAPAR, cât şi preşedintele Agricost au pus în evidență pentru Lumea Satului rezultatele acestui an agricol. Una caldă din Insula Mare a Brăilei, alta rece din Moldova, aceasta ar fi concluzia din declaraţiile celor doi. „Am încheiat recent și recoltarea porumbului, ne bucurăm că am finalizat înaintea perioadei cu ploi. Am reușit să obținem puțin peste 13 tone de boabe/ha. Celelalte producții ne mulțumesc, dar trebuie să spun că preocuparea noastră este să reducem costurile mai mult decât să creștem producția“, a precizat dr. ing. Lucian Buzdugan.

De cealaltă parte a baricadei, fermierul Laurenţiu Baciu nu este la fel de mulţumit şi asta datorită faptului că ploile au împiedicat recoltarea în timp util a porumbului. „Cum a fost acest an agricol? Aveam să spun că era cât pe ce să fie bine, dar vremea din ultimele săptămâni nu îmi dă voie. Producțiile au fost mult mai bune decât anul trecut, chiar şi ţinând cont de faptul că în zonă a fost o secetă cruntă, dar totuși ploile din ultima vreme nu ne-au permis să intrăm la timp în câmp pentru a recolta. Nu știu ce vom face în final, pentru că începem să înregistrăm pierderi serioase.“

KWS, partener principal

Continuând seria întâlnirilor cu caracter informativ documentat, KWS Semințe a ales să devină partener principal la prima ediție RALF, unde au luat cuvântul personalități marcante ale mediului agronomic.

„Alegerea noastră ca partener principal în proiect s-a pliat perfect pe faptul că anul acesta compania KWS Semințe a cunoscut cea mai bună evoluție din România în domeniul companiilor producătoare de semințe de porumb și am demonstrat astfel că suntem specialiștii în semințe pentru fermieri. Performanța noastră se datorează capacității de a asculta și respectului pe care îl acordăm partenerilor noștri. «Câte ferme, atâtea soluții» este deviza noastră și ne dorim prin tot ceea ce construim să venim în întâmpinarea fermierilor români cu know-how, expertiză și informații tehnice, astfel încât să dezvoltăm o comunitate bazată pe dialog și schimb de experiență“, a declarat Doriana Nițu, director general KWS Semințe, care a deschis oficial sesiunile de discuții și prezentări din cadrul forumului.

Succesiunea prezentărilor documentate menite să aducă un plus de informare utilă pentru activitatea de bază a fermierilor români a fost completă prin discursul interactiv al domnului Ion Voinea, doctor în științe agricole și directorul de Produse al KWS Semințe, a cărui activitate de bază se referă la supervizarea testării produselor KWS în sensul adaptării acestora la condițiile pedoclimatice și tehnologice din România. Cu mesajul „Soluțiile oferite de KWS, răs­punsul potrivit pentru schimbările climatice“, Ion Voinea a punctat faptul că: „Schimbările climatice sunt o certitudine, iar omenirea se află în fața unor provocări deosebite. KWS desfășoară programe de ameliorare în întreaga Europă. În România KWS oferă semințe adaptate climatului temperat-continental și specificului pedologic local. În centrul de cercetare de la Alexandria am creat Kamparis – primul hibrid de porumb produs de o companie multinațională în România.“

Bogdan Romaniuc, organizator: „A fost o primă ediție a unui proiect nou pentru România, un concept care a adus laolaltă marii fermieri români, cei fac productivitate și sunt adesea premiați. A fost un eveniment cu multe prezentări de bune practici din România și din alte 10 țări ale Uniunii Europene. Cred că fermierii aveau nevoie de un cadru de business care să abordeze tematici de actualitate într-un context internațional. Este un proiect amplu, un vast schimb de experiență care vrem să se transforme în Forumul Internațional de Agricultură al României. Cred că temele pe care le-am ales au stârnit interesul participanţilor. Am vorbit despre viitorul agriculturii cu lideri de la Bruxelles și lideri din România. Am continuat cu sesiunea dedicată marilor fermieri români; trebuie menționat că am ales două nume în acest an, dar anul viitor vor fi alți fermieri reprezentativi care ne vor împărtăşi din experienţă. Următoarea temă a fost dedicată managementului fermei, unde am avut exemple de bune practici din Germania și Marea Britanie, apoi o altă secţiune a fost dedicată tinerilor agricultori, unde a participat și vicepreședintele consiliului european al tinerilor fermieri. De asemenea, am avut o sesiune dedicată jurnaliștilor, pentru că știm că este importantă comunicarea și în agricultură. Sesiunea finală am dedicat-o fermierilor din sală, care au putut să își exprime punctul de vedere pe tematicile evenimentului.“

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON