Producția din acvacultură ar putea crește cu 30.000 de tone pe an

La jumătatea lunii noiembrie, curtea Ministerului Agriculturii și-a deschis porțile pentru Târgul Pescăresc de Toamnă, prima inițiativă de acest fel organizată în București. Au fost prezenți producători din toată țara, iar volumul de vânzări a fost foarte mare.
România are resurse naturale suficiente pentru a transforma piscicultura într-un sector profitabil, iar reprezentanții autorităților competente susțin că în viitor strategia de dezvoltare pentru acest segment se va concentra în programe noi, care să aloce suficienți bani producătorilor de pește. Evenimentul a fost un prilej nu doar de comercializare și promovare, ci și de a spune concret cum văd pescarii viitorul acestei activități.
„Dezvoltarea acvaculturii maritime, o prioritate în noua strategie“
Mihael Cristian Leonov, secretar de stat MADR: „La solicitarea și inițiativa asociațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, ministrul Agriculturii a dat curs propunerii lor de a organiza acest târg pescăresc. Am reușit să aducem aici 23 de producători din Delta Dunării, din regiunea Mării Negre, dar și din zona de munte și din Iași. Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește împreună cu Guvernul României și Banca Națională care trebuie pusă în aplicare până în 2027. Aceasta va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime. Avem de gând să creștem producția de acvacultură din mare cu o cantitate considerabilă, de vreo 20-30.000 de tone pe an. Vor exista măsuri de susținere și pentru celelalte ramuri piscicole prin noile programe care vor urma prin AMPOPAM. Estimăm că mai bine de 10.000 de persoane au vizitat târgul pescăresc din curtea MADR. S-au consumat tone întregi de pește, producătorii au rămas fără stoc și s-au întors chiar și în Deltă ca să aducă produse. Producătorii au avut o vânzare foarte bună, iar vizitatorii târgului au apreciat șansa de a cumpăra produse proaspete și tradiționale specifice Deltei Dunării. Au fost preparate tot felul de borșuri, storceaguri, saramuri, zacuscă, midii, rapane, raci. A fost o întreagă varietate de preparate și produse din pește.“
„Consumul intern de caviar a crescut“
Marilena Maereanu, producător puieți de sturion și caviar: „Personal mi s-a părut o inițiativă lăudabilă și o organizare foarte bună. Pentru noi, producătorii, este un moment în care putem să ne prezentăm produsele și inițiativele pe care le avem. În plus, oamenii au aflat de la noi cum se obține caviarul, dar și ce putem face pentru a proteja sturionii din Dunăre. Eu am inițiat această afacere tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră și să nu se mai braconeze. Noi punem pe piață caviar și carne de sturion din acvacultură și, în plus, producem puiet de sturion și participăm la diverse programe de populare a Dunării. Din punctul meu de vedere, acvacultura trebuie să se facă respectând toate regulile care se impun într-o astfel de activitate. Ferma noastră piscicolă este certificată ecologic și producem și creștem peștii în condiții similare mediului lor natural. Din punctul meu de vedere caviarul din acvacultură este mai curat, mai sigur decât cel obținut de la peștii din sălbăticie pentru că știm toți că nivelul de poluare a apelor a crescut foarte mult. Calitativ nu există nicio diferență. Când am scos la început pe piață caviarul de acvacultură consumul era limitat. În decurs de cinci sau șase ani am promovat intens acest produs și am crescut procentul de vânzări de la 5-6% la 30% pe piața internă și diferența la export. Este un produs de lux, destul de scump, dar tot mai mulți români îl caută. Borcănelele de 20 de grame le-am vândut la târg cu 100 de lei.“
„România are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii“
Filip Mastică, manager restaurant: „Suntem din Sfântu Gheorghe, unde se varsă Dunărea în Mare. Suntem cea mai mare familie de pescari de pește de mare, bunicul și tatăl meu au respectat această tradiție, iar eu mă consider un antreprenor care și-a dorit dintotdeauna să ducă peștele proaspăt către consumatorii din întreaga țară. Așa a apărut conceptul La calcan, cu peștele proaspăt prins de noi aproape în fiecare dimineață, adus în restaurantul nostru din Delta Dunării. Datorită acestui târg am reușit să facem un pas foarte important pentru noi, să ajungem pe piața din București. Vizitatorii au fost foarte receptivi, probabil și pentru că această nișă este foarte slab dezvoltată aici. Majoritatea peștelui comercializat în București este congelat. Calcanul, peștele pe care noi îl pescuim, nu are oase mici și poate fi pregătit în foarte multe feluri, fiert, prăjit, fript. Țara noastră are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“
„Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți“
Vasile Simion, primar comuna Ghindărești, județul Tulcea: „Peste 90% din populația localității noastre sunt ruși lipoveni. Marea majoritate suntem pescari de meserie, tradiția noastră este pescuitul și de aceea am venit aici. Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Legile pe care pescarii trebuie să le respecte sunt foarte aspre și nu le dă posibilitatea să meargă înainte. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea. Înainte pescarul putea să desfacă peștele pescuit direct din barcă, iar acest lucru se practică și în alte țări. Însă, la noi, pescarii sunt acum obligați să predea peștele la anumite puncte de predare. Uneori până acolo trebuie să meargă foarte mult, dar dacă este prins că transportă pește i se face dosar penal. Cu asta nu voi fi de acord niciodată. De când cu noile legi ale pescuitului, mulți au devenit șomeri sau au plecat să facă muncile de sclavie ale celor din Occident. Familia poate să ducă un trai decent din pescuit. La un moment dat noi, în Ghindărești, am avut 200 de bărci, asta însemna că 400 de familii trăiau din pescuit. Acum mai avem doar 11 bărci. Trebuie spus foarte clar: nu pescarii distrug piscicultura și biodiversitatea apelor, ci braconierii care pescuiesc cu curent. Pescarul proteja această avuție din care câștiga, nu avea de ce să o distrugă. Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți. Când erau pescari pe ape braconierii nu aveau ce căuta acolo. Erau încolțiți de pescari și goniți. În România pescuitul cu scule monofilament este interzis, iar la noi în Ghindărești acestea erau folosite doar pentru pescuitul scrumbiei. Ne uităm la vecinii noștri din aval și din amonte, la ucrainieni și la bulgari, care nu au astfel de restricții. Se pune prin această lege problema reproducerii peștilor. Din experiența noastră, a pescarilor, vă spunem că peștele care este la vârsta optimă de reproducție distruge practic aceste scule. Doar peștele sezonier este pescuit astfel, respectiv scrumbia.“
- „Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește care va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime.“ – Mihael Cristian Leonov
- „Este important să nu încurajăm consumul de caviar obținut de la sturionii sălbatici și să îl alegem pe cel obținut din acvacultură tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră.“ – Marilena Maereanu
- „Avem potențial de dezvoltare. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“ – Filip Mastică
- „Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea.“ – Vasile Simion
Laura ZMARANDA
pescuit, acvacultura, fonduri europene pescuit
- Articol precedent: Păstrăvaria Ianca, „minunea“ din inima „Saharei“ oltenești
- Articolul următor: Păstrăvăria de la poalele Ceahlăului