Povestea impresionantă a tânărului care a ales să studieze agricultura „Primul meu ghiozdan a fost o sacoșă de rafie“
Am primit pe adresa redacției o scrisoare care m-a impresionat atât prin stilul relatării, cât și prin prisma poveștii în sine. O publicăm mai jos fără niciun fel de modificare. (B.P.)
Asistăm neputincioși la drame care se scriu sub ochii noștri. Din ce în ce mai mulți tineri din familii cu statut financiar foarte bun aleg să cadă victime ale consumului de droguri sau alcool și produc adevărate catastrofe cu vieți răpuse și multă suferință în urma lor.
Există însă și povești pozitive despre voință și putere, povești incredibile de viață ce se scriu în jurul nostru, fără însă să ajungem să le cunoaștem vreodată pe unele dintre ele.
Într-o societate în care tinerii pun astăzi accent pe valori fără fundament, mai întâlnim și tineri care ne uimesc, care dau peste cap statisticile și care pot fi exemple de viață nu doar pentru alți tineri, ci și pentru adulții care deseori se lovesc de provocările vieții.
A rămas repetent în clasa I, dar ce a urmat i-a surprins pe toți! Povestea de viață a lui Marcel Mustafa, una dintre acele povești care ne poate motiva când ne este greu, îl are ca protagonist pe un tânăr din satul Zăvoaia, din județul Brăila, care ne demonstrează că, atunci când îți dorești ceva cu adevărat, nimic nu poate sta în calea ta, nici măcar lipsa banilor sau a condițiilor.
Singurul care a mers la școală dintr-o familie cu 6 frați
„Numele meu este Mustafa Marcel, am 22 de ani și tocmai am absolvit Liceul Tehnologic «Panait Istrati» din Brăila. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 6 copii. Niciunul dintre membrii familiei mele nu are studii și niciun loc de muncă permanent, lucrează cu ziua prin sat și astfel își câștigă existența“ – își începe povestea de viață Marcel, tânărul care și-a impresionat profesorii și colegii prin rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, unde a reușit o performanță uimitoare.
Când avea 7 ani, l-a vizitat acasă o învățătoare care mergea din poartă în poartă să convingă părinții să-și înscrie copiii la școală. Cu greu, cedând mai mult insistenței copilului care își dorea la școală, părinții acestuia au fost de acord să îl înscrie în clasa I. Dificultățile financiare ale familiei, precum și cheltuielile necesare pentru a-i asigura copilului cele necesare au condus la retragerea acestuia de la școală după doar două luni, reușind însă în anul următor să îl înscrie iar. „Dacă pentru alți copii era importantă marca ghiozdanului primit de la părinți, pentru mine primul ghiozdan a fost o sacoșă de rafie. Am mers ceva timp cu ea la școală, până când mi-au cumpărat părinții primul ghiozdan, făcându-mă cel mai fericit copil din lume“, a povestit Marcel.
Învățătoarea, a doua mamă
În clasa întâi, pentru că trebuia sa meargă cu familia la muncile câmpului, a înregistrat absențe care au condus la repetenție. Această situație avea să fie însă în favoarea lui, fiind preluat de către învățătoarea care avea să îi fie a doua mamă. „Doamna Dan Săndica-Ionica, învățătoarea mea, a fost îngerul meu păzitor în școala primară. Dânsa m-a învățat să scriu și, nu în ultimul rând, mi-a cumpărat rechizite din banii ei. Această persoană minunată mi-a călăuzit primii pași, mi-a oferit consiliere psihologică și mi-a fost mentor în cei 4 ani. Când acasă părinții mei se certau din cauza neajunsurilor, pentru mine era îngrozitor. Singurul loc de refugiu în acele momente grele era școala“, ne-a relatat tânărul Marcel.
Ziua la muncă, seara la studiu
După terminarea ciclului gimnazial, pentru a se întreține și a-și ajuta familia a fost nevoit să se mute la oraș și să urmeze cursurile unei școli profesionale (învățământ dual). Însă pentru că-și dorea mai mult de la viață, s-a înscris la liceul seral, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreține.
Ziua lucra, iar seara învăța până târziu în noapte, încercând să descifreze singur rezolvările problemelor de matematică. Operele literare erau cele care îl relaxau și îl ajutau să viseze la o viață mai bună. Nu se ducea niciodată la culcare fără să-și citească obiectivele personale pe care și le-a propus ca motivație. În fiecare seară îngenunchea în fața icoanei, se ruga și mulțumea lui Dumnezeu.
În clasa a XI-a era fascinat de mentorii din mediul online, și-și cheltuia puținii bani pe care îi câștiga pe cărți de dezvoltare personală. După cei trei ani de liceu la seral, Marcel a susținut luna trecută examenul de Bacalaureat, obținând media 9,01 prin propriile forțe, fără nicio oră de meditații, ci doar prin studiu individual.
Iubește agricultura și conexiunea cu pământul
Marcel a fost admis al treilea și este proaspăt student la Facultatea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole din cadrul USAMV București și își dorește să urmeze o carieră în acest domeniu. „Am ales Facultatea de Management în domeniul agricol deoarece de mic copil mi-au plăcut conexiunea cu natura, senzația aceea de libertate deplină atunci când ești înconjurat de frumusețea creației Domnului, aerul proaspăt pe care-l respiri după ce ară tractorul, culesul roadelor muncii tale și, nu în ultimul rând, contribuția pe care o voi aduce societății prin agricultură. Să nu uităm că, indiferent de criza prin care trecem sau de război, avem și vom avea nevoie de hrană“, a declarat tânărul despre motivația pentru care a ales această facultate. De asemenea, își dorește un job pe perioada facultății cu program flexibil, pentru că nu vrea să neglijeze studiul.
De la repetenție la premiul I
A reușit în fiecare an de școală să-și surprindă profesorii și părinții: dacă în clasa I a repetat anul, și-a luat revanșa în următorii ani, ajungând primul din clasă, primind și bursă socială, bani care îi folosea pentru cumpărarea rechizitelor și a hainelor pentru școală.
Aurel ȘERBAN
agricultura, tineri agricultori
- Articol precedent: „Trebuie să ne îndreptăm spre agricultură. Vrem, nu vrem, mâncăm de trei ori pe zi!“ - Vasile Cătărău, Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu“
- Articolul următor: Adaptarea la era digitală