Afidele din rapița de toamnă și virozele

De obicei, fermierii nu aveau probleme cu afidele în toamnă, la cultura rapiței. În unele cazuri, la sfârșit de primăvară sau la începutul verii calendaristice puteam să întâlnim colonii ale speciei păduchele cenușiu al verzei (Brevicoryne brassicae), dar rare au fost situațiile când atacurile au fost ridicate și fermierilor nevoiți să facă un tratament chimic în vegetație. Faptul că nu au fost probleme cu afidele la rapiță nu înseamnă că acești dăunători nu trebuie să fie luați în seamă, din contră.

În ultimii ani, în toamnă rapița a început să fie „vizitată“ din ce în ce mai des de către afide. Nu de păduchele cenușiu al verzei (B. brassicae), așa cum am fi tentați să credem, ci de păduchele verde al piersicului (Myzus persicae).

Poate vă întrebați ce caută această specie la rapiță, mai ales dacă citiți denumirea populară a ei? Din păcate, păduchele verde al piersicului este caracterizat printr-un grad foarte ridicat de polifagie, fiind semnalat la peste 240 de specii de plante gazdă, din 64 de familii botanice diferite, atât din flora spontană, cât și cele cultivate. În anii trecuți, în luna noiembrie am găsit 100 chiar și 200 de afide pe frunzele de rapiță (în cazul plantelor aflate într-o fază mai avansată de dezvoltare).

Cum de „a dat iama“ păduchele verde al piersicului la rapiță? Toamna, rapița reprezintă o „masă bogată“ pentru multe specii de insecte fitofage, inclusiv afidele. Din păcate, toamnele sunt din ce în ce mai calde, un exemplu elocvent în acest sens fiind primele două luni ale acestui anotimp, în ultimii ani, când ne-am confruntat cu temperaturi mult mai ridicate decât în mod normal.

Dar și luna noiembrie poate să fie mai caldă decât în mod normal. Afidele pot să fie periculoase dacă nivelul populației din cultura de rapiță este ridicat iar condițiile meteo le favorizează.

Cu cât este mai cald și plouă mai puțin cu atât afidele vor fi favorizate, iar plantele de rapiță suferă de un dublu stres, cel cauzat de atacul acestor insecte și cel cauzat de secetă. Din păcate, aceasta din urmă este din ce în ce mai prezentă în câmpurile noastre. Am putea crede că, odată cu venirea iernii calendaristice, scăpăm de afide. Din păcate, nu este chiar așa.

Dacă temperaturile din luna decembrie sunt ridicate, afidele trăiesc în continuare și se hrănesc pe seama plantelor de rapiță. În anul 2022, în prima decadă a lunii decembrie, în sud-estul țării, temepratura maximă a aerului a trecut de 18°C, fiind cu 10-12 grade mai ridicată decât în mod normal.

În urma controlului la plantele de rapiță am văzut „la lucru“ păduchele verde al piersicului. Dar asta nu a fost tot. În prima decadă a lui ianuarie, în anul 2023, temperaturile s-au apropiat iar de 20°C (sau chiar au depășit această valoare, în sud-estul țării).

A fost cu mult mai cald decât în mod normal. Fiind foarte curios, m-am dus țintă la aceleași lanuri de rapiță pe care le monitorizasem în decembrie și am văzut că păduchele verde al piersicului încă mai trăia (deși într-o proporție mult mai mică decât în noiembrie și decembrie, 2022).

Afidele mai pot aduce cu ele un pericol ascuns în lanul de rapiță, și anume virozele. Ele pot fi vectori ai acestor boli. În anul 2022, la mijlocul lunii decembrie, am văzut pentru prima oară o viroză la rapiță. De obicei le vedeam doar în cărți sau pe Internet. Pe viitor, aceste probleme se vor putea extinde.

Plantele afectate de viroze, aduse de afide, nu mor imediat, dar au șanse mai mici de a supraviețui în sezonul rece, mai ales dacă vin niște valuri de frig, după o perioadă cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal. Iar această alternanță bruscă de temperaturi, într-un interval scurt de timp, este o realitate la noi.

Prin urmare, trebuie să încercăm să ținem departe afidele de rapiță, inclusiv în a doua parte a lunii noiembrie sau chiar decembrie, atunci când este foarte cald. Teoria o știu toți, se face un tratament în vegetație la depășirea PED.

Dar practica „ne omoară“, ca de obicei. Sondajele pentru evaluarea populației de afide dintr-o anumită solă cu rapiță înseamnă să mergem în câmp, să stabilim un număr de puncte de determinare, pe diagonala solei, să ne uităm pe fața inferioară a frunzelor de rapiță și să numărăm câte afide sunt. Este o muncă titanică și foarte puțini ar fi dispuși să o facă. Prin urmare, tehnicile moderne ar putea să ne vină în ajutor.

Soluția ar fi roboții agricoli, care să se deplaseze în câmp și să scaneze frunzele de rapiță, cu ajutorul camerelor video de înaltă rezoluție. Imaginile apoi sunt interpretate cu ajutorul unui soft bazat pe AI (inteligență artificială) cu algoritmi de învățare (Machine Learning), iar dacă PED-ul este depășit și condițiile meteo din zilele următoare sunt favorabile afidelor se emite o alertă de tratament. Cel mai probabil, când citiți acest articol veți zâmbi.

Prețul acestor roboți este unul, deocamată prohibitiv, pentru majoritatea fermierilor. De asemenea și softul costă. Dar această soluție ar fi foarte practică, într-un viitor cât mai apropiat (sper eu) pentru realizarea unei combateri cât mai țintite a afidelor (inclusiv păduchele verde al piersicului) la rapiță, în perioada toamnei (inclusiv sfârșitul lui noiembrie sau prima parte a lui decembrie, dacă este cazul).

Roboții agricoli ar putea fi de asemenea folosiți pentru aplicarea tratamentelor în vederea realizării combaterii țintite a afidelor.

După cum bine știți, acestea nu sunt uniform repartizate la nivelul întregii sole. La început apar în zonele de margine, apoi migrează spre interior. În multe cazuri tratamentul la nivelul întregii sole nu se justifică din punct de vedere economic, dar și entomologic.

Cu cât facem o combatere mai țintită și nu vom aplica tratamentele pe întreaga suprafață, cu atât vom proteja mai mult și entomofauna utilă (paraziți și prădători). În cazul afidelor dronele agricole pot să fie mai puțin eficiente din cauza faptului că acestea se găsesc pe fața inferioară a frunzelor de rapiță. Acest aspect l-au observat și fermierii, anii trecuți, când au încercat să trateze cu insecticide de contact pentru a combate afidele.

Cum ele se găseau pe fața inferioară a frunzelor, acestea erau ca un fel de umbrelă pentru afide. Este drept că în prezent au evoluat și mașinile de aplicat tratamente, dar prețul acestora este ridicat și nu și-l permite oricine.

De fapt, asta este o provocare și ar trebui să fie o dezbatere serioasă pe această temă. Se tot vorbește despre noile cuceriri ale tehnicii moderne pentru detectarea cât mai timpurie a dăunătorilor și combaterea cât mai țintită a acestora, dar prețul noilor tehnologii digitale este unul inaccesibil pentru majoritatea fermierilor (mai ales cei mici sau mijlocii). Atunci cum putem să îndeplinim țintele Green Deal, dacă fermierii nu își pot permite această tehnică?

Un lucru este cert: trebuie să ținem sub control populațiile afidelor din cultura rapiței de toamnă, în condițiile în care temperaturile vor fi din ce în ce mai ridicate în următorii ani. Întrebarea este dacă ne putem adapta la încălzirea globală.

Putem să protejăm cât mai eficient plantele, în condițiile impuse de Greed Deal și să fim și eficienți din punct de vedere economic? De asemenea, un alt lucru este cert. Virozele la rapiță au început să fie prezente în câmp, nu doar în cărțile de fitopatologie.

Explicații foto

Foto 1 – Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe fața inferioară a frunzelor de rapiță

Foto 2 - Viroza la rapiță

Dr. ing. Emil GEORGESCU,

INCDA Fundulea