Țările europene sunt recunoscute pentru producția de vinuri pe scară largă de secole, deoarece băuturile fac parte integrantă din mesele tradiționale din întreaga regiune, iar suprafața mare cultivată cu viță-de-vie dă naștere la creșterea producției de vin pe scară largă. Din acest considerent, prevenirea și combaterea agenților patogeni și asigurarea unui management eficient al rezistenței și valorificarea culturii de viță-de-vie pe cât mai mulți ani reprezintă o prioritate pentru fermieri.

Conform datelor furnizate de Eurostat1 în 2020, culturile viticole acopereau o suprafață de 3,2 milioane de hectare în țările Uniunii Europene, echivalent cu 45% din suprafețele totale acoperite de vița-de-vie la nivel global. În plus, analiza platformei globale de date și de business intelligence Statista pentru același interval de timp a raportat că în România, o țară cu o istorie viticolă ce datează din antichitate, suprafața totală de teren acoperită cu viță-de-vie a fost raportată2 la 173,7 mii hectare.

De-a lungul timpului, toate regiunile actuale ale României au devenit zone de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului, iar anul acesta industria românească a vinului își continuă ascensiunea, cu peste 50 de noi crame autorizate în ultimele 10 luni, potrivit datelor Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), analizate de Wines of Romania3. În plus, producția de vin a crescut cu 15% față de anul 2022, deși provine dintr-o suprafață totală de viță-de-vie ușor redusă față de anii precedenți. Prin urmare, fermierii români sunt angajați în adoptarea unor strategii eficiente pentru a controla bolile care pot compromite sănătatea și calitatea strugurilor, precum și maximizarea productivității culturilor.

Protejarea potențialului unei culturi de struguri necesită o muncă constantă, iar fermierii români trebuie să fie foarte vigilenți în fața bolilor fungice. Condițiile meteorologice îi pot împiedica pe fermieri să își trateze culturile în timp util și pot lăsa plantele vulnerabile la bolile care se răspândesc rapid, ceea ce necesită un bun control asupra riscului manei la vița-de-vie pe tot parcursul sezonului.

Cu sosirea primăverii, patogenii care supraviețuiesc iernii în sol reprezintă un risc pentru culturile de viță-de-vie atunci când ciclul vegetativ își reia cursul, deoarece pot apărea boli ale plantelor. Soluții precum produsele de protecție a culturilor Zorvec™ Zelavin® Bria sau Zorvec™ Vinabel®, introduse de compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience, ajută fermierii să facă față presiunii ridicate din partea riscului de peronosporoză sau oidium care apar pe vița-de-vie și oferă o acțiune excelentă împotriva patogenilor.

De exemplu, Zorvec™ Zelavin® Bria revoluționează lupta împotriva manei viței-de-vie printr-o acțiune biologică eficientă împotriva agenților patogeni, cu activitate translaminară și sistemică. Fungicidul protejează frunzele pe măsură ce cresc și se dezvoltă, inclusiv frunzele nou formate, având efecte multiple asupra ciclului de viață al manei prin prevenție și eradicare a manei.

Pornind de la experiențele cu Zorvec™ Zelavin® Bria, Aurelia Vișinescu, proprietar și cofondator al Domeniilor Săhăteni, confirmă rezultatele care demonstrează un control excepțional al peronosporozei: „Pe vițele noastre cultivate convențional în 2023, cu o suprafață de 25 de hectare, am optat pentru Zorvec™ Zelavin® Bria ca produs de protecție a culturilor împotriva peronosporozei, obținând rezultate remarcabile. A oferit o protecție excelentă, fără semne de infecție. Ca urmare, soiurile Sauvignon Blanc, Muscat, Chardonnay și Pinot Gris au demonstrat o rezistență remarcabilă împotriva patogenilor. Recomandăm cu încredere tehnologia Zelavin® de la portofoliul Corteva Agriscience pentru o protecție cuprinzătoare a culturilor pe tot parcursul sezonului.”

Călin Anghelina, manager de fermă la Astra Vest din Gura Vadului, județul Prahova:„Chiar de la lansarea produsului, în urmă cu 4-5 ani, am avut încredere să folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria pe o suprafață de cultură de viță-de-vie de 20 de hectare și de atunci îl folosesc constant. L-am aplicat înainte de înflorit, iar rezultatele au fost excepționale, pentru că nu am avut probleme cu mana absolut deloc și am fost foarte mulțumit de el. Recomand tuturor fermierilor să-l folosească cu încredere la cultura de viță-de-vie, pentru că este un produs foarte bun din punct de vedere preventiv și curativ. Produsele Corteva mi-au oferit rezultate excelente în protejarea sănătății culturii de viță-de-vie, motiv pentru care din acest an voi începe să utilizez după faza de înflorire și ZorvecTM Vinabel®.”

Constantin Merei, fermier care deține o suprafață de lucru de 25 de hectare de viță-de-vie la ferma sa din județul Prahova a punctat modul în care s-a îmbunătățit controlul manei la cultura sa: „Am început să folosesc de foarte mulți ani Zorvec™ Zelavin® Bria cu rezultate foarte bune, iar din momentul în care l-am aplicat pentru prima dată am mers doar cu acest produs până la faza de înflorit și am păstrat acest produs în strategia de management al rezistenței viței-de-vie la agenți patogeni pe care am adoptat-o. Respect această strategie de ani de zile și nu am întâmpinat nicio problemă cu mana la plante, chiar și în condiții meterorologice extreme, pentru că în mai puțin de o oră de la aplicarea Zorvec™ Zelavin® Bria oferă o rezistență mai mare la spălare”.

O altă opțiune populară în rândul fermierilor este ZorvecTM Vinabel®, datorită unei combinații de substanțe active ce asigură un control al bolii de lungă durată, o productivitate ridicată și struguri mai uniformi, cu o calitate superioară. Fungicidul este absorbit rapid pe și în interiorul stratului epicuticular de ceară al plantei pentru a oferi o rezistență la spălare superioară, la doar 20 de minute după aplicare, iar acest lucru ajută cultivatorii să reducă nevoia de aplicări repetate din cauza precipitațiilor, astfel încât suprafețe mai mari să fie acoperite.

Victor Poiană, fermier și director general la Crama Stenota, administrează 18 hectare de viță-de-vie și subliniază ca avantaj al utilizării ZorvecTM Vinabel® faptul că fermierii pot profita de ferestre de aplicare mai lungi atunci când vremea este nepotrivită și face imposibilă aplicarea tratamentelor fitosanitare din cauza condițiilor meteo. „Anul trecut am folosit pentru prima dată ZorvecTM Vinabel® pe 10 hectare din cele 18 hectare administrate de viță-de-vie, pe soiurile de Fetească Regală și Fetească Neagră, fiind un adept al utilizării produselor inovatoare în agricultură. Având în vedere că atacă atât mana, cât și putregaiul cenușiu, pot spune că nu am avut probleme cu bolile, cu toate că a fost un an dificil din acest punct de vedere. Prin comparație, pe celelalte 8 hectare am întâmpinat probleme cu apariția manei la cultură, ceea ce m-a convins ca anul acesta să continui cu ZorvecTM Vinabel® pe cele 10 hectare după aceeași strategie de aplicare ca în 2023, iar pe celelalte 8 hectare să încerc Zorvec™ Zelavin® Bria până la faza de înflorit și să continui cu ZorvecTM Vinabel® după înflorit. De regulă, cu alte produse aveam probleme cu mana încă din primele 12 zile, dar la aplicarea ZorvecTM Vinabel® m-am dus special să văd cum se comportă cultura după 14 zile și am fost plăcut surprins – perioada lungă între aplicări este cel mai mare avantaj pentru un viticultor și siguranța că timp de 14 zile nu ai nicio grijă cu mana la cultura viței-de-vie.”

Odată ce au sub control apariția bolilor la cultura de viță-de-vie, fermierii pot recolta mai multe fructe de înaltă calitate, iar soluțiile inovatoare precum tehnologia Zorvec® oferă protecție viței-de-vie și beneficii pentru aceștia din punct de vedere al productivității crescute, prin eliminarea riscului infecției cu mana la vița-de-vie în perioadele critice ale dezvoltării plantei.

1Vineyards in the EU - statistics - Statistics Explained (europa.eu)

2Romania: vineyard surface area 2008-2020 | Statista

3 ONVPV : Over 10% Surge In Local Vineyards 2023 (actmedia.eu)

BASF Agricultural Solutions România a anunțat câștigătorii celei de-a IX-a ediții ale concursului „Povești cu vinuri românești“, desfășurat în perioada

8 februarie – 7 martie 2024, la nivel național. Competiția se adresează viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, dar și cramelor de vin spumant, care sunt jurizate doar în etapa finală a concursului.

În cadrul celor patru etape regionale pentru zonele Moldova, Oltenia și Prahova, Banat și Transilvania și Dobrogea și Buzău, jurații, formați din membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), au desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce a avut loc pe 7 martie a.c., a cuprins, astfel, 36 de vinuri, la care s-au adăugat 26 de vinuri spumante.

Astfel, pentru ediția curentă, cei patru câștigători care au obținut trofeul concursului, dar și marele premiu în valoare de 5.000 euro, au fost:

  • Categoria vinuri albe – Crama Hamangia – Sauvignon Blanc, sec, 2023.
  • Categoria vinuri roze – Crama Darie – Syrah + Merlot, sec, 2023.
  • Categoria vinuri roșii – Domeniul Aristiței, Cabernet Franc + Cabernet Sauvignon, sec, 2021.
  • Categoria vinuri spumante – Crama Darabont, alb, brut.

„Ne bucură că această inițiativă a ajuns deja un concurs consacrat, iar interesul este tot mai mare, de la an la an. A fost un eveniment remarcabil, iar jurizarea s-a realizat, ca de fiecare dată, conform standardelor internaționale OIVV“, a declarat Robert Băicoianu, Sales Manager culturi horticole BASF Agricultural Solutions România.

În cei nouă ani de organizare a competiției „Povești cu vinuri românești“ au fost înscrise peste 3.250 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate, în timp ce valoarea premiilor a ajuns la un total de 149.000 euro, din 2016 și până în prezent.

„Un concurs de excepție! Iar frumusețea poveștilor din pahare este, de fapt, o încântare pentru noi, cei care le jurizăm. Din fericire, ne-a fost foarte greu, pentru că vinurile au fost la un nivel foarte ridicat și ierarhizarea lor a fost dificilă, dar asta nu face decât să ne bucure. Calitatea vinului românesc este într-o continuă dezvoltare, iar acest lucru se poate observa și în cifrele oficiale, care demonstrează interesul din ce în ce mai crescut pentru această licoare nu numai la nivel național, dar și peste hotare, acolo unde ne luptăm cu marii producători ai lumii“, a declarat Georgel Costache, vicepreședinte ADAR și președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești“.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2024“

Pentru al doilea an consecutiv, alături de juriul format din Matei Sandu – profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan – Ilustrator și Alexandru Mălăescu – Creative Partner Long Shot Creative Shop, BASF România a organizat concursul dedicat tinerilor studenți pasionați de desen și artă.

Competiția de creativitate și design a strâns aproximativ 750 de lucrări, care au ajuns pe masa juriului specializat. Câștigătoarea concursului și a marelui premiu, în valoare de 2.000 euro, este Elena Andriș, absolventă a masterului de grafică publicitară și de carte din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest, Timișoara.

Comunitatea BASF a votat cea mai frumoasă etichetă de vin

Ca în fiecare an, fanii paginii de Facebook a companiei au putut vota cea mai frumoasă etichetă a unei sticle de vin. Această competiție a devenit și ea, la rândul ei, o tradiție atât pentru producători, cât și pentru utilizatorii platformelor de social media, care vor să descopere noutățile cu care se prezintă în fiecare an cramele lor favorite.

Premiul comunității online a fost îndreptat anul acesta spre eticheta ce aparține vinului “Bob de Lună“, al Cramei Enocrama.

„Ne bucură să observăm un interes tot mai mare față de acest domeniu. Vedem viticultori mici, dar ambițioși, vedem o creștere constantă a calității și suntem mândri să fim parte a acestui efort de susținere a fermierilor români. Putem spune că inițiativa «Povești cu vinuri românești» este un concurs cu tradiție, care poate fi un bun punct de sprijin pentru cramele aflate la început de drum, aducând în lumina reflectoarelor vinuri de calitate, ce merită cunoscute de publicul românesc și nu numai“, a încheiat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România. (I.B.)

România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Marinela Ardelean MUNDUSVINI 2024

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur


Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Vinul, un job part-time pentru Răzvan Mihai Creț, un tânăr de 25 de ani, și tatăl său, doi antreprenori din municipiul Marghita, județul Bihor, fondatorii companiei Domeniile Creț, care se află la 50 km distanță de Oradea. În prezent, cei doi administrează cea mai mică cramă mare, deoarece au o capacitate de producție de aproximativ 8.000 de sticle pe an și folosesc aceleași tehnologii precum marii jucători din industrie, investiție care a ajuns să coste 120.000 de euro în ceea ce privește crama și tehnologizarea.

De la un simplu accident, la un job part-time

„Pasiunea pentru vin în familia noastră a început în urmă cu trei generații, când bunicii mei făceau vin pentru consumul gospodăriei, dar povestea care a pus bazele acestei inițiative antreprenoriale începe în anul 2010, când, în urma unui accident și a unei intervenții chirurgicale, dorind să facem cadou medicului o sticlă de vin de colecție, am apelat la un prieten ce lucra la o podgorie în Italia să ne cumpere două sticle de vin de colecție. Și aici a început totul, din cele două sticle, una am făcut-o cadou și cealaltă a fost prima sticlă din colecția noastră. Până în anul 2017 am ajuns să adunăm câteva sute de sticle de la alți producători și în paralel făceam vin de pe suprafața aflată în proprietatea noastră de 0.60 ha, dar doar pentru consumul gospodăriei. Începând cu 2017 am început să cumpărăm struguri nobili de la cramele din zonă pentru a face un vin de o mai bună calitate. În primii ani, cumpăram 200-300 kg pentru a face vinul ce îl serveam la petrecerile din familie. Încet, încet, văzând că acesta este apreciat, am început să mărim cantitățile de struguri cumpărați și să participăm la concursurile locale, unde am obținut în fiecare an rezultate foarte bune din punctul nostru de vedere pentru nivelul la care eram. În 2023, am înființat firma pentru a putea produce o cantitate mai mare și a testa piața națională. În prezent, suntem cea mai mică cramă mare, deoarece avem o capacitate de producție de aproximativ 8.000 de sticle pe an, dar mare pentru faptul că lucrăm și folosim aceleași tehnologii precum marii jucători din industrie“, ne mărturisește tânărul antreprenor.

Un hobby transformat într-o afacere

În această afacere tânărul este implicat cu tatăl său, care este pasionat de vin și producerea lui, iar aportul său constă pe partea de marketing și vânzări.

„Nu avem studii în domeniul vinificației sau agriculturii, la noi este pasiune pură. Eu sunt absolvent de marketing, tatăl meu fiind absolvent de management. În momentul de față, vinul reprezintă un hobby pe care dorim să îl transformăm într-o afacere, deoarece ambii lucrăm în domenii diferite și vinul este un job part-time. Momentan, în portofoliul nostru o să avem o gamă de 9 vinuri: roșii, roze și albe. Printre acestea se numără vinuri bazate pe struguri Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, în diferitele lor variații – roșii, roze și albe. Avem autorizație DSV pentru cramă și urmează să ne autorizăm și la Oficiul național al viei și pruduselor vitivinicole“, mai specifică Răzvan Mihai Creț.

Investiție de 120.000 euro în cramă și tehnologizare

Toată investiția este din fonduri proprii, aproximativ 120.000 de euro, alocați cramei și tehnologizării.

„Am început această investiție cu gândul de a avea o colecție de vinuri, nu de a ajunge producători de vin, nu ne gândeam niciodată că o să ajungem să și producem. Dar în viitor ne gândim să accesăm fonduri europene, dacă va fi posibil, pentru a mări capacitatea de producție; avem în plan construcția unei hale în următorii ani. Pe parcela deținută în prezent avem o vie veche de 30-40 de ani, unde se află nu doar struguri pentru vin, ci și de masă. De aceea strugurii pentru vin sunt cumpărați de la alte crame. Pe viitor ne dorim să înlocuim vița-de-vie cu una nobilă și dorim să punem un singur soi de struguri“, mai spune bihoreanul.

Vinurile românești ar trebui să fie primele pe lista de cumpărături

Pentru familia Creț, anul 2023 a fost unul foarte calitativ. Chiar dacă producția a fost mai mică la hectar, calitatea a fost superioară față de anii precedenți. Aceștia consideră că activitatea în acest domeniu este una frumoasă, deoarece ești în contact direct cu pasionații de vin și clienții produsului tău.

„Acest domeniu este într-o continuă creștere la noi în țară și la nivel mondial. Lucrul la care trebuie să lucrăm cu toții în mod organizat este percepția clientului în legătură cu vinul românesc. Chiar și în zonă, în urmă cu 5 ani nu exista vin îmbuteliat, ci majoritatea era valorificat ca vrac. În momentul de față există 4-5 crame care au vinuri de o înaltă calitate. Consider că ar trebui gustate prima dată vinurile locale/românești înainte de a ne repezi să consumăm vinuri din export, dar acest lucru va veni în timp odată cu conștientizarea clienților că putem produce vinuri calitative și la noi în țară. Dacă ar fi să fac o retrospectivă scurtă ar fi faptul că de la un accident am ajuns să facem vin și avem planuri foarte mari în viitor de a ne dezvolta și de a face un job full time din această inițiativă antreprenorială. Până în momentul de față realizarea acestui bussiness a venit din susținerea prietenilor care ne-au fost alături de la început“, încheie Răzvan Mihai Creț, administrator Domeniile Creț.

Beatrice Alexandra MODIGA

Crama Nordului este cel mai nordic producător autorizat de vinuri din România și este deținută de Sabin Bărănceanu, în localitatea Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, iar povestea acestei crame a început din pasiunea tânărului pentru tot ceea ce înseamnă viticultură și vinificație.

Fondurile europene au ajuns la Darabani

Sabin Bărănceanu, administratorul acestui bussines, a accesat un proiect cu finanțare europeană, nerambursabilă, în valoare de 40.000 euro, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași. Iar, în cadrul proiectului e-Antreprenor a avut șansa să-și împlinească visul mult mai repede, acela de a avea o cramă la Darabani.

„În anul 2022 am luat parte la cursurile organizate de Universitatea de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» (USV Iași), în parteneriat cu Fundația Corona, care mi-a oferit consultanță și îndrumare pe toată perioada implementării, proiectul numindu-se e-Antreprenor. Acolo am văzut șansa de a-mi împlini visul mult mai repede, respectiv de a avea o cramă în care să pot produce vin de o calitate cât mai înaltă, într-o zonă în care acest tip de activitate nu este dezvoltat. În urma concursului, proiectul meu a fost printre cele câștigătoare, purtând numele de «Fabricarea vinurilor din struguri». Astfel, am accesat proiectul cu bani europeni, nerambursabili, în valoare de 40.000 €. Cu această sumă am reușit să achiziționez utilaje moderne necesare pentru procesul de fabricare a vinului: cisterne de inox, un desciorchinător, o presă pneumatică, un filtru și un agregat de reglare a temperaturii pentru cisterne. Povestea a prins contur, iar crama a fost înființată. Ea este situată în satul Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, acolo unde dețin și o mică plantație de viță-de-vie. Numele acesteia a plecat de la ideea că Darabani este cel mai nordic oraș al țării, ceea ce m-a făcut să o denumesc Crama Nordului“, specifică Sabin Bărănceanu, administratorul businessului Crama Nordului.

Pasiunea pentru arta vinului

Crama este autorizată pentru producerea de vinuri, iar în acest an tânărul antreprenor a extins producția la cinci sortimente de vin. Astfel, are în portofoliu vinuri albe, roze și roșii din soiuri precum Fetească albă, Riesling și Merlot. Vinurile produse sub brandul „Crama Nordului“ sunt ambalate în sticle etichetate sau se vând vrac, totul autorizat, totul fiscalizat.

Producția de anul trecut a fost vândută aproape în totalitate, având doar două sortimente, unul alb Fetească Regală și Muscat Ottonel, și unul roze, Merlot și Căpșunică.

„30% din strugurii folosiți la producția vinurilor Crama Nordului provin din via proprie, iar diferența din Vrancea. Calitatea vinului este dată de strugurii de calitate folosiți, dar și de utilajele utilizate la producere, respectarea timpilor de așteptare, folosirea temperaturilor potrivite. Dacă anul trecut au fost doar două sortimente de vin, producția din anul 2023 numără șapte sortimente diferite, roze, alb și roșu, respectiv Fetească Albă, Riesling, Galbenă de Odobești, Merlot, Căpșunică, Merlot și Căpșunică, Fetească Regală și Muscat Ottonel“, mai specifică botoșăneanul.

Anul viticol 2023, unul secetos

Anul viticol 2023 a fost un an care l-a pus pe tânărul antreprenor puțin în dificultate din cauza secetei, însă acest lucru nu l-a oprit să obțină o producție bună din punct de vedere calitativ.

„Deși a fost extrem de greu, am crezut mereu în visul meu, iar când totul vine din pasiune parcă și obstacolele se trec mai ușor, te proiectezi la final, imaginându-ți satisfacția sufletească, acest lucru făcându-te să înaintezi optimist și încrezător. Dacă ar trebui să o iau de la capăt, dar să știu deja cât de greu este, aș face-o fără să mă gândesc. Îmi place ceea ce fac, mă bucură și mai mult când văd că cei din jur apreciază munca mea și această artă, în general“, încheie Sabin Bărănceanu, administratorul Cramei Nordului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Conform datelor colectate de Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, vinurile autohtone au obținut la concursurile internaționale desfășurate anul trecut peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producătorii români și-au înscris vinurile și au reușit să impresioneze jurații din peste 40 de competiții din Europa, America de Nord și Asia.

Astfel, în topul celor mai premiați producători locali se numără Budureasca, Jidvei și Grupul Vintruvian (Crama DeMatei / Caii de la Letea), fiecare dintre aceștia câștigând anul acesta peste 50 de medalii internaționale. Crama Gîrboiu, Cramele Recaș, Domeniul Coroanei Segarcea și Domeniile Sâmburești au obținut fiecare peste 25 de medalii. De asemenea, pe podiumurile mondiale au urcat în 2023 și alți producători precum Viile Metamorfosis, Domeniul Bogdan, SERVE sau Domeniile Averești.

„Imaginea vinului românesc se construiește pas cu pas, iar concursurile internaționale sunt un mod bun de a ajunge în atenția experților și a jucătorilor cu experiență pe piață. Medaliile nu sunt doar o recunoaștere a calității, ci și un instrument important, care ajută la listarea pe piețele din țara unde se ține concursul, apoi devin un argument de vânzare către consumatorul final. Cu cât participă mai mulți producători din România la cât mai multe concursuri internaționale, cu atât mai repede vom intra în conștiința lumii întregi ca o țară recunoscută pentru vinurile sale. Pentru că, în prezent, trebuie să recunoaștem că doar o mică parte dintre iubitorii de vin știu că România este un producător, ba chiar unul de top“, spune Marinela Ardelean, fondator al platformei Wines of Romania, critic de vin și, la rândul său, jurat în mai multe în concursuri internaționale de vin.

O prezență semnificativă a României s-a înregistrat la Mundus Vini, cel mai important concurs de profil din Germania, unde vinurile românești au obținut, în cele două sesiuni de degustare, un total de 78 de medalii, dintre care 56 de aur și o mare medalie de aur pentru Diamond Selection Fetească Neagră Barrique de la Domeniile Averești. Mai mult, Rhein Riesling Finca Theresia 2018, de la Vinul Partium (Carastelec), a obținut titlul de Best of Riesling. Celelalte medalii au mers către Crama Gîrboiu, Iconic Estate, SERVE, Crama DeMatei, Budureasca, Jidvei, Rasova Wine, Cramele Recaș, Domeniile Alexandrion Rhein 1892, Crama La Salina, Carl Reh Winery, Domaine Vinarte, Viticola Corcova, Unicom Production, Via Viticola, Domeniile Averești, Crama Strunga, Podgoria Silvania, Viti-Pomicola Sâmburești și Domeniile Blaga.

La cel mai mare concurs de vinuri din America de Nord, Selections Mondiales des Vins, desfășurat în Canada, România a obținut 24 de medalii, iar două dintre vinuri au fost incluse în top 50 vinuri din concurs (dintr-un total de peste 1.500), ambele produse de grupul Vintruvian – Patima după Matei Fetească Neagră și Epiphanie Fetească Neagră, cel din urmă fiind desemnat și cel mai bun vin românesc înscris în concurs.

Mai mult, în cadrul International Wine Challenge Bucharest / Vinarium, cel mai important concurs de profil din România, vinurile românești au reprezentat 59% din cele 1.311 probe participante, iar numărul de medalii obținute a fost de 225, dintre care 6 mari medalii de aur. Au fost premiate, în total, 419 vinuri din 23 de țări.

O altă competiție cu rezultate remarcabile a fost Femmes et Vins du Monde, un concurs anual desfășurat în Monaco, a cărui particularitate este, la fel ca în cazul concursului Sakura (Japonia), faptul că juriul este format în totalitate din femei specializate în oenologie, tehnologie, sommelerie, critică de vin sau comerț specializat. Aici, Marele Premiu și cel mai mare punctaj au fost obținute de Owner's Choice Ana Sauvignon Blanc de la Jidvei, cu 93 de puncte, și nu mai puțin de opt vinuri au câștigat cea mai mare distincție, Nova de Diamant, dintr-un total de 17 asemenea premii. În total, România a câștigat 19 distincții la acest concurs, medaliile mergând către vinuri produse de Jidvei, Navigo și Domeniul Coroanei Segarcea.

România a reușit să facă o impresie bună și la Sakura Japan's Women Wine Awards, obținând 14 medalii (printre care un dublu aur și opt de aur) pentru vinurile de la Budureasca, Cramele Recaș, Avincis, Vinarte, Domeniul Coroanei Segarcea și Lacerta Winery. Nu în ultimul rând, la International Wine Challenge România a obținut 23 de medalii pentru vinurile produse de Jidvei, Cramele Recaș și Alira, iar Concours Mondial du Bruxelles a adăugat bilanțului alte 28 de medalii, dintre care 15 de aur și două Mari Medalii de Aur. (I.B.)

  • 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
  • Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
  • Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
  • Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Vinuri albe

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Vinuri Rose

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

Vinuri Rosii

Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Mario Tomsic

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

apus de soare Panciu

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

consumul de vinuri


  • Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
  • Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.

Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?

Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?

M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.

Rep.: Ce producții ați obținut?

M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).

Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?

M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?

M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.

Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?

M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.

Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?

M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.

Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?

M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.

Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?

M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.

Larissa DINU

România se numără printre cei mai mari producători de vin din Europa, fiind clasată pe locul 13 la nivel mondial. Gault & Millau, în urma unui sondaj, a ales printre multitudinile de vinuri de la noi țară și a făcut un clasament cu vinurile de top.

Gault & Millau este în lumea gastronomică o etichetă similară numelui Michelin. Compania lansează ghiduri atât pentru restaurante, dar şi pentru vinuri, ciocolată sau rom, în funcție de specificul pieței pe care activează. În România, grupul a lansat ediția a celor mai importante restaurante, precum și un ghid al vinurilor românești.

TOP 10

Smerenie 2016

Vinul Smerenie

Vinul Smerenie se deschide în umbra vișinelor supracoapte, notelor vanilate, de scorțișoară și în urmele vegetale de cafea și cacao. Papilele gustative sunt încântate de aromele de fructe negre, condimente și prune uscate. Crama Oprișor se află în comuna Oprișor, județul Mehedinți.

Fetească Neagră – Cuvee Guy de Poix 2015 – SERVE

Cuvee Guy de Poix

Feteasca neagră este soiul din care a fost realizat acest vin. Are un miros complex de fructe negre foarte bine coapte, prună ușor afumată și afină. De asemenea, mirosul amintește și de piperul negru, vanilie și stafide. Temperatura la care ar trebui servit acest vin este cuprinsă între 16 și 17 grade Celsius. Potențialul de învechire a vinului este de minimum 12 ani, el fiind un vin apreciat pentru caracteristicile sale extrem de interesante. Podgoria Dealu Mare se situează pe paralela 45°, la fel ca Bordeaux și Toscana, motiv pentru care soiurile roșii se simt foarte bine în această zonă.

Via Marchizului – Negru de Drăgășani

Via Marchizului Negru de Dragasani

Negrul de Drăgășani din Dealu Mare dă naștere unor vinuri rubinii, cu tente violacee. Vinul se remarcă prin arome de smochine, ciocolată amăruie și vanilie. Viziunea enologului este de a crea un vin rotund cu taninuri pronunțate, dar elegante și un postgust lung, care să ateste calitatea vinului.

Cvartet 2016 – 7arts

7 Arts Cvartet este un vin multisoi din zona Dealurile Olteniei, având DOC Banu Mărăcine. În acest vin au fost asamblate patru vinuri monovarietale, după cum urmează: 40% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot, 20% Fetească Neagră și 10% Syrah. Cvartet a fost baricat o lună în butoaie de stejar românesc înainte de îmbuteliere. În mirosul vinului întâlnim note de fructe de pădure, în special coacăze negre. La gust, prune, condimente și coacăze negre.

Casa Isărescu Rezerva 2014

Casa Isărescu este una dintre cramele cunoscute ale podgoriei Drăgășani. Aroma vinului îmbină fructele de pădure, prunele afumate, coacăze negre și ciocolată într-o armonie perfectă, iar mirosul te duce cu gândul la esențe de vanilie, stejar ars și prune afumate. Acesta este învechit în vase de stejar timp de 18 luni.

Bauer Merlot 2016

Bauer Merlot este un vin roșu sec dintr-un soi de struguri de pe meleagurile noastre. Procesul de producție începe prin culegerea manuală a boabelor de struguri, folosind metode repetate și selectarea celor mai bune dintre ele. Procesul de fermentație se realizează asupra întregului bob de strugure, întocmai pentru a sigila savoarea. După fermentația din butoaiele de inox, licoarea este trasă în butoaie mici de stejar, unde rămâne timp de 12 luni, până la îmbuteliere. Rezultatul este o aromă complexă cu tonuri de tanin și fructe uscate. Crama Oliver Bauer se găsește în Drăgășani, județul Vâlcea.

Origini Shiraz 2015

Vinul are o culoare rubiniu închis. Gustul este intens și se deschide în note puternice de cireșe negre, mure zemoase și ciocolată. Perioada lungă petrecută în butoiul de stejar a oferit vinului mai multă complexitate. Crama Budurească se află în inima podgoriei Dealu Mare.

Premium Fume 2017

Galben pai, cu nas de fructe exotice și note de stejar, care încântă simțurile. Gust proaspăt și complex, de vanilie și gutuie coaptă. Pe palatin se simte delicat și plăcut la nivel de aciditate, iar postgustul este fin și consistent. Fiind un cupaj între Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, acestui vin i s-a acordat foarte multă atenție în vederea obținerii echilibrului perfect. Fume-ul a devenit unul dintre cele mai apreciate vinuri ale Cramei Budureasca.

Diamant 2016

Vinul este o combinație dintre soiuri autohtone Fetească Albă și Fetească Regală. Este bogat în arome de fructe (pere și mere), amestecat cu o ușoară aromă de vanilie și fructe exotice (pepene galben și ananas). Crama Villa Vinea este situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni.

Anima Chardonnay 2017

Anima Chardonnay este un vin intens, cremos, cu arome de fructe tropicale, pepene galben și pere coapte bine, integrate de note lemnoase și vanilice. Este corpolent și catifelat, cu aciditate bine echilibrată. Crama Domeniile Săhăteni se află în comuna Săhăteni, județul Buzău.

Liliana POSTICA

Am vizitat de curând una dintre regiunile viticole importante din țara noastră. A fost prima mea incursiune în această lume boemă a podgoriilor. Un aer nobil plutește peste dealurile de acolo, iar peisajele sunt încântătoare. Unele dintre cramele de aici poartă amprenta timpului, altele sunt desprinse din contemporaneitate, dar toate la un loc creează identitatea podgoriei Dealu Mare. Regiunea de aici are un potențial de dezvoltare extraordinar în mai multe direcții. Despre asta am vorbit cu reprezentanții Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare.

O podgorie mare cu 40 de crame

1

Înființată în 2002, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare este o asociație a cramelor din regiunea Dealu Mare, dar care până în 2020 nu a avut acțiuni comune în domeniul enoturismului. În momentul de față, cei aproape 20 de membri sunt interesați să promoveze zona, să creeze o reglementare mai strânsă pentru Feteasca Neagră produsă în Dealu Mare, după modelul italian al DOCG-ului, și să se prezinte în fața iubitorilor de vin ca un loc de unde aceștia se pot informa despre vin și pot avea diverse experiențe. A treia ediție a evenimentului Evadare în Dealu Mare a avut loc pe 22-23 octombrie și s-a desfășurat pe 5 trasee care au inclus 15 crame, 4 dintre acestea în premieră la acest eveniment. Pandemia a fost catalizatorul care a dus la dezvoltarea turismului viticol deoarece oamenii își doreau foarte mult să iasă, să viziteze, dar acest lucru nu mai era posibil în străinătate, astfel încât s-au reorientat spre atracții locale, descoperind și cramele. În România sunt 8 regiuni viticole principale, cu nenumărate podgorii. Avem Podișul Transilvaniei, Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei și Munteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Crișanei și Maramureșului, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Nisipurile din sudul țării.

Dealu Mare este o podgorie foarte apreciată care concentrează aproximativ 40 de crame și unde ne putem aștepta și la apariția unora noi în anii viitori. Doar o parte sunt membri ai Asociației, dar avem o bună relație cu toți.

Colegialitatea a luat locul rivalității economice

4

„Prin evenimentul Evadare în Dealu Mare ne dorim să oferim celor care iubesc vinul și ocazia de a descoperi destinații mai neconvenționale, de a se familiariza cu procesul de producție a vinului de calitate și de a cunoaște mai bine produsele cramelor participante chiar de la cei care le fac. Astfel ne bazăm pe trei atuuri, respectiv proximitate, suntem la doar o oră de București, diversitate, pe fiecare traseu avem atât crame mici, cât și crame mari, crame vechi, dar și noi, precum și calitate. Anul acesta am avut cel mai mare număr de crame participante de până acum. Au fost 15 crame împărțite pe 5 trasee astfel: traseul 1 – Domeniul Aristiței, Dagon, Davino; traseul 2 – Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry); traseul 3 – Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery; traseul 4 – Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry); traseul 5 – Budureasca, Stațiunea de Cercetare Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu.

Implicarea fiecărei crame începe din momentul în care a răspuns provocării de a participa la acest eveniment. În primul rând promovează evenimentul alături de colegii de traseu. Această colegialitate care a luat locul rivalității economice este primul element care ne diferențiază de alte zone viticole. Apoi, în zilele Evadării fiecare cramă se pregătește cum se cuvine de oaspeți. Oferă un tur al cramei, organizează o degustare de 4-5 vinuri, printre care și vinuri premiate sau ediții limitate, răspund la întrebările vizitatorilor, le arată locuri inedite din cramă sau le oferă posibilitatea de a merge în vie.“

6n

În fiecare an numărul participanților a fost în creștere

Podgoria Dealul Mare se află în apropierea unor destinații turistice precum Conacul Bellu, în est sunt Vulcanii Noroioși, Conacul Monteoru și salina Sărata-Monteoru. În zonă sunt facilități de cazare, unele chiar la crame (Apogeum, Gramofon, Conacul dintre vii, Casa Timiș, Ferma Dacilor), alte câteva pensiuni sunt marcate pe harta site-ului asociației Dealu Mare (www.dealu-mare.ro) și au fost construite restaurante (Casa Timiș, Ferma Dacilor, Cantina Menzil). Există însă mult potențial în podgoria Dealu Mare, spun reprezentanții asociației, și investitorii s-ar putea gândi să deschidă noi astfel de facilități în zonă.

În ceea ce privește numărul de participanți la evenimentul Dealu Mare acesta a fost în creștere în fiecare an. „Dacă în primul an am avut peste 300, anul trecut peste 500, anul acesta ne putem gândi la peste 700 de participanți, însă trebuie să ținem cont că nu mai suntem în perioada concediilor, cum a fost la primele ediții.“


În ultima sâmbătă din fiecare lună, în podgoria Dealu mare se organizează Sâmbăta sticlelor deschise, un eveniment la care cramele participă prin rotație, oferind posibilitatea de vizitare fără a impune un număr minim de participanți.


Laura ZMARANDA

Septembrie este o lună plină în industria vinului odată ce lucrătorii intră în vie pentru culesul strugurilor. La Domeniile Ostrov există o tradiție ca începutul culesului să fie marcat de o petrecere câmpenească direct în vie, cu invitați de seamă.

Meniul de la Ostrov gândit de Chef Cătălin Scărlătescu și somelierul Daniel Zottu

La debutul campaniei 2022-2023, în podgoria Domeniile Ostrov, între rândurile de viță de vie, celebrul Chef Cătălin Scărlătescu a pregătit preparate în tandem cu vinurile premium ale producătorului dobrogean: Naiada, Legio și Ritual. Astfel încât gusturile să fie perfect asezonate.

Invitații, printre care iubitorul vinului de Ostrov, Codin Maticiuc, s-au bucurat pentru câteva ore de un peisaj de poveste, tomnatic pe malul Dunării.

Vinul de Ostrov, vinul preferat de Codin Maticiuc

 Domeniile Ostrov3

Omul de media Codin Maticiuc a declarat în repetate rânduri că vinul său preferat este cel de Domeniile Ostrov.

Asocierea de excepție a vinurilor de Ostrov cu rețetele lui Chef Cătălin Scărlătescu a fost girată de expertul de 5* în industria ospitalității, somelierul și creatorul de vinuri Daniel Zottu.

La masa, oaspeții au fost inițiați în arta degustării. Ținând cont de principiile de bază ale caracterizării vinului: culoarea, aroma, gustul, aciditatea, alcoolul, anul recoltei, se poate crea un gust potrivit pentru un meniu anume.

Astfel, pentru o masa reușită trebuie să alegem vinul potrivit fiecărui fel culinar.

Ce a gătit Chef Scărlătescu pentru invitații de la Domeniile Ostrov

Sef Scarlatescu la Domeniile Ostrov

Ca aperitiv a fost recomandat vinul Naiada Cuvee Rose alături de Carpaccio de Vită pe Papadams.

La storceagul de peste, pregătit de Chef Scărlătescu alături de vinul alb sec Legio, asamblaj Sauvignon Blanc & Chardonnay, vin de Domeniile Ostrov medaliat cu aur la prestigiosul concurs Gilbert & Gaillard.

Alături de tortelloni cu brânză, pere și trufe s-a degustat un vin alb sec din gama Ritual, cupaj de Chardonnay & Fetească Regașă.

Vinul recomandat de somelierul Daniel Zottu și Chef Scărlătescu pentru apetisanta friptură de vită Black Angus a fost vinul roșu sec Wine of Black Angus de la Domeniile Ostrov, cu gustul său catifelat de cuișoare, cardamon, zmeură, marțipan, ciocolată neagră, vișine, coacăze, piper, fragi, lemn dulce, tabac, de neuitat.

Vinul roșu, sec, 14% vol, Wine of Black Angus, soiul Cabernet Sauvignon, un vin superpremium, exclusiv HORECA, a fost vedeta ospățului din vie.

Domeniile Ostrov

Evenimentul s-a desfășurat la Domeniile Ostrov, în Podgoria Ostrov De Origine Controlată (DOC) Oltina, situată în sud-vestul Dobrogei. Regiunea viticolă Terasele Dunării este atestată documentar de peste 3000 de ani.

Vinurile Domeniile Ostrov pot fi comandate online pe www.domeniileostrov.ro

Vechi și nou în același timp. Transformare. Metamorfosis este despre renaștere, o poveste care îmbracă forma unor vinuri românești de calitate. Crama care poartă acest nume se află în podgoria Dealu Mare din Prahova, iar omul care a construit acest brand este Fiorenzo Rista, un italian pentru care România nu a fost niciodată doar o țară adoptivă, ci un cămin îmbogățit cu frumusețea plantațiilor de vie. În 1998 pune bazele cramei Vitis Metamorfosis și începe să rescrie istoria vinurilor românești. Le dă o nouă identitate, proaspătă, cu parfumuri și arome diferite.

Patru game de vinuri, fiecare cu o poveste specială

Crama are 100 ha în proprietate, din care 70 ha le reprezintă plantații de viță-de vie realizate cu fonduri europene. Anul trecut au fost plantate 4 ha, iar anul viitor suprafața va ajunge la 75 ha. Din cele 100 ha, maximum 90 ha vor fi plantate cu vie. În cultură există 6 soiuri albe, printre care Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar și soiuri roșii precum Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. Din varietatea internațională, crama are Merlot, Cabernet și Pinot Noir, iar la soiurile albe Sauvignon Blanc, Chardonay și Muscat Ottonel. Strugurii obținuți din aceste soiuri în parcele diferite sunt folosiți pentru producerea de vin din patru game diferite.

Potrivit lui Fiorenzo Rista, „o gamă de bază o reprezintă cea a vinurilor obținute din trei soiuri albe, unul roze și patru soiuri roșii. Acestea se vând cel mai bine și au cel mai accesibil preț. Următoarea gamă este de un alt nivel și o reprezintă Colțu’ Pietrei. Vinurile acestei game, comercializate în principal către HoReCa, se obțin dintr-o plantație bine delimitată, amplasată pe o zonă foarte calcaroasă care a inspirat, de fapt, numele vinurilor. Pe eticheta acestor sticle este desenată o hartă cadastrală care arată exact parcela de unde provin strugurii. Ultimele două game, Via marchizului și Cantus Primus, se comercializează, în special, în supermarket.“

Procesul tehnologic pornește în vie prin atenția acordată lucrărilor agrotehnice. Strugurii destinați producerii de vinuri albe sau roze ajung, în funcție de soiuri, în buncăre și apoi sunt împinși cu un melc într-un utilaj care separă boabele de ciorchini. În aceeași mașinărie boabele sunt crăpate în două, iar apoi, prin intermediul unei pompe, ajung în presă. Aici are loc separarea părții lichide, a mustului, care va intra în fermentare, de partea solidă. În ianuarie vinurile albe și roze sunt limpezite și apoi îmbuteliate. Practic, în februarie ajung pe piață vinurile din ultima campanie viticolă.

Ce implică procesul de maturare a vinurilor roșii

Soiurile de struguri roșii nu ajung în buncăre, prima lor destinație fiind mesele de sortare. Aici are loc o a doua sortare (prima are loc în vie). Sunt aleși doar ciorchinii frumoși și de calitate. După desciorchinare și zdrobire strugurii pentru vin roșu ajung în  vase de inox, unde începe fermentarea (15-20 de zile, în funcție de soi, cantitatea de zahăr, calitate). De trei ori pe zi are loc o recirculare, astfel încât mustul de jos ajunge la suprafață și revine la locul lui. Prin această recirculare vinul se îmbogățește în tanini și culoare. Potrivit lui Fiorenzo Rista, în pulpă există zahăr, aciditate și apă, iar toate substanțele importante care trebuie să se găsească în vin sunt conținute de coaja bobului de strugure.

„Vinurile roșii sunt păstrate la maturare în butoaie de lemn. Lemnul folosit pentru maturare este stejarul, dar dimensiunea butoaielor sunt diferite. Un sistem de maturare a vinului în butoaie de lemn de mici dimensiuni e originar din Franța. Într-un butoi de dimensiuni mai mici poți obține într-un an sau un an și jumătate aceleași rezultate pe care poți să le obții dintr-un butoi de 7.500 de litri, spre exemplu. Taninii, culoarea și aroma obținute în fermentare nu sunt stabilizate decât după ce sunt puse la maturare în lemn timp de un an sau doi pentru că oxigenul trece prin porozitatea lemnului și produce această stabilizare. Unele dintre vinurile obținute astfel pot avea o viață de 50 de ani“, spune dl. Rista.

„Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă“

Crama Metamorfosis are avantajul de a fi foarte aproape de București, la doar o oră. Astfel cei interesați pot veni în podgoria Dealu Mare pentru a o vizita. Peisajele de aici sunt sublime, iar în ultimii șase ani zona s-a dezvoltat suficient încât cei care vin aici pot rămâne peste noapte la diferite pensiuni și pot petrece apoi câteva zile într-un tur al cramelor. Cel puțin povestea cramei Metamorfosis merită ascultată.

„Metamorfosis presupune o împletire între latinitate, italiană și limba română și înseamnă o renaștere a viei și vinului românesc. Numele ales are legătură cu poetul Ovidiu, care a fost exilat în Dobrogea și care în acea perioadă a scris poemele Metamorfozele. Am asociat primul poem al lui Ovidiu cu primul nostru vin. În preajma noastră, chiar și la 10 minute de mers pe jos, sunt alte crame care pot fi vizitate, dar și obiective turistice. Îi întâmpinăm pe oaspeții noștri cu poveștea nașterii acestui loc, a procesului de obținere a vinurilor, le prezentăm crama cu toate încăperile ei, iar turul se termină în sala de degustare, unde vorbim despre soiurile din care a fost făcut vinul pe care îl degustă, anul de producție. Ne dorim ca oamenii să ne cunoască la noi acasă. În ultima sâmbătă din fiecare lună organizăm Sâmbăta sticlelor deschise, eveniment la care participă mai multe crame din Dealu Mare. Cu ajutorul Asociației Dealu Mare avem și un eveniment numit Evadare în Dealu Mare, care durează două zile și anul acesta va avea loc în octombrie“, spune Beatrice Elisei, marketing manager al cramei.

casetă

„Vinul este artă, este complex, este de fiecare dată diferit, este un mister.“ – Beatrice Elisei

Laura ZMARANDA

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

vinuri albe

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

vinuri rose

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

vinuri rosii

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

Compania Cotnari este inima podgoriei cu același nume din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru vița-de-vie și rodul ei a făcut ca cei de aici să prețuiască fiecare boabă purtătoare de soare. Drumul vinului este lung, dar plin de recompense, iar grija permanentă pentru cele peste 1.800 de hectare cu plantații de vie se manifestă prin lucrări agricole performante, ne spune Remus Deleanu, directorul consiliului de administrație.

Întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone

„Cotnari este o cramă cu vechime pe piața din România, vinurile produse aici să știți că sunt printre alegerile clienților, iar unul dintre motive este fidelitatea reprezentanților pentru soiurile românești“, ne-a spus Remus Deleanu în timpul vizitei pe care am făcut-o în luna septembrie, atunci când se culegeau strugurii. „Campania de recoltare s-a făcut în plină forță până la finalul lunii octombrie. Avem o suprafață de aproximativ 1.800 ha de viță-de-vie, iar recoltarea se face atât manual, cât și mecanizat, cu patru combine de recoltare, cu peste 800 de lucrători sezonieri, în fiecare zi. Anul acesta a fost o recoltă extraordinar de bună.“

O particularitate la Cotnari este faptul că întreaga suprafață este plantată doar cu soiuri autohtone, românești, mai adaugă antreprenorul. „Practic, suntem singura mare companie din România care are doar soiuri românești. Când spun soiuri românești vorbesc de vinuri albe, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Fetească Albă și Frâncușă, vorbim de soiuri rosé, de Busuioacă și roșu, Fetească Neagră. Lumea ne percepea înainte ca producător de vinuri demidulci, vorbim de soiuri clasice. Însă, având în vedere tendința actuală, am vrut să fim pe val, am dezvoltat un nou brand pe Casa de Vinuri Cotnari, brand care a reușit să vinifice din soiurile tradiționale și să producă vinuri demiseci, vinuri seci, astfel încât să putem satisface și tendințele de piață, și cerințele celor mai pretențioși consumatori.“

În acest an la Cotnari s-au plantat peste 70 ha, prin proiecte de reconversie. „Din suprafața totală de 1.800 ha, am început în anul 2006 cu proiectul de reconvesie, și ușor-ușor am schimbat și am modernizat suprafețe, astfel încât în momentul de faţă cred că avem mai puțin de 200 ha din plantațiile vechi pe care le aveam înainte de privatizare. Mecanizarea cred că este o necesitate până la urmă. Trebuie să fim realiști, lucrările mecanizate vor fi viitorul. Plantațiile făcute pe conversie au fost pregătite încă de la început pentru lucrări mecanizate. De la an la an, în funcţie de dificultățile pe care le vom întâmpina cu forța de muncă, ne vom orienta și mai mult către partea de mecanizare.“

Noi sortimente de vinuri cu vinificare în sec

În ceea ce privește vinurile noi, reprezentanții companiei au venit cu idei de actualitate:

„Gândiți-vă că înainte nu erau soiuri rosé sau roșii, nu erau vinuri seci, nu era Grasa vinificată în sec, nu era Busuioacă vinificată în sec, toată lumea știa că Busuioaca este un vin demidulce, noi am fost primii care au făcut vinificarea în sec, am venit cu ideea de spumante, am văzut că este o nișă de piață destul de interesantă, pe care vrem să o exploatăm și am dori să fim printre cei care încep și produc vinuri spumante la un raport preț-calitate foarte bun“, a specificat Remus Deleanu, director consiliu de administrație.

Specialiștii combinatului companiei Cotnari se dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoarele echipate la standarde de ultimă generație au ieșit în ultimii ani două noi soiuri de viță-de-vie: Grasa 75 și Perla Cotnariului. În prezent aici se cercetează și alte vițe-de-vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calitativi superiori. „Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca Cotnari, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956.“


Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de răcire, de eliminare a sărurilor tartrice, de limpezire centrifugă a mustului, de depozitare a vinului la învechit etc.


Beatrice Alexandra MODIGA

SCDVV Bujoru din Târgu Bujor, județul Galați, este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare. Evident că acestea, luate împreună, reprezintă pentru noi un câmp experimental, ne spune dr. biol. Aurel Ciubucă.

Instituţie publică cu finanţare extrabugetară

Cu cca 350 ha, SCDVV Bujoru deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetare s-au concretizat printr-un aport important în domeniu, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După Revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte, ne destăinuie Aurel Ciubucă.

Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând-o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV Bujoru este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.

350 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate

Aurel Ciubucă, secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Târgu Bujor, lucrează la această stațiune din 1979, pe domeniul vinificației, cu pregătire de biolog, ne vorbește despre soiurile cultivate și proiectele europene accesate de această stațiune. „Stațiunea a fost înființată în anul 1977, structurată pe domeniile de activitate necesare la acea vreme, de promovare și de dezvoltare a viticulturii și vinificație din zona noastră, în zona de influență a județului Galați și a Brăilei. În acest moment, noi dispunem de o suprafață de 352 ha de viță-de-vie, structurată pe soiuri albe și soiuri roșii și aromate. Din conveierul soiurilor albe amintim, ca preponderență, soiurile Fetească albă, Fetească Regală, Băbească gri, Aligote, iar din soiurile aromate și semiaromate Muscat Ottonel. În anul 2012 am realizat un proiect cu fonduri europene pe domeniul vinificației, unde am reabilitat laboratoarele de analize fizico-chimice cu aparatură modernă, de microbiologia vinului, de tehnologia de vinificație“, ne-a specificat acesta.


Sub aspect geografic, podgoria Dealurile Bujorului face parte din podgoriile din Valea Chinejei, cele mai noi podgorii ale Moldovei. Ea se întinde pe dealurile care mărginesc această vale, ale căror soluri au fost spălate de apele pluviale şi spulberate de vânt, rămânând pleşuvite de secole. O regiune în care extremele termice ale aerului, deficitul pluviometric şi dinamica atmosferei prezintă particularităţi rar întâlnite în altă zonă a ţării. Podgoria Dealurile Bujorului se încadrează în sectorul de climă continentală, ţinutul climei de stepă-dealuri.


Beatrice Alexandra MODIGA

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

La nivel mondial se poate observa o nouă modă în ceea ce înseamnă consumul de vin. Vinurile rosé au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales a celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. Deși acest obicei este mai nou, nu același lucru se poate spune și despre vinul rosé, deoarece tradiția sa este una mult mai îndelungată, unii istorici considerând faptul că acesta a fost primul vin produs.

Și, totuși, cum se obține vinul rosé? Ei bine, există mitul acesta că vinul rosé este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, însă acest lucru nu este nici pe departe adevărat! Vinul rosé este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care producătorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. Generic, despre vinul rosé se spune că este trandafiriu, iar adesea viticultorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri.

Gustul rose-urilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale, ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat ce poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde.

Piața vinurilor rosé din România este în creștere, de aceea și viticultori aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Reprezentanții Domeniilor Ostrov au lansat în piață primul vin rosé în anul 2010, iar reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru aceștia de a perfecta rețetele și a oferi produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume.

Specialiștii de la Ostrov vinifică vinurile rosé după metoda saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor, cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rose-uri pe toate gusturile: sec, demisec și dulce.

“Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile rosé și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin rosé se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de podgorii zi de zi. Un vin de calitate se obține dintr-o producție de struguri sănătoasă, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea pentru producerea vinului rosé alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri rosé și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin rosé deosebit să fie atenți la soiurile de struguri ce au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul rosé are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a afirmat Oana Belu – administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé este acel vin rosé somon pal, care încântă din primul moment simțurile celui care degustă. Este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. Un vin rafinat, asemenea acestui rosé, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța rosé somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, ce nu are o putere alcoolică foarte mare - 12.5%, are un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere ce nu dezamăgește în nici o circumstanță!

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate. Mai mult decât atât, vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece acestea dețin denumire de origine controlată DOC și indicație de origine geografică IG.

Syngenta a lansat în data de 11 august platforma de e-commerce „TOȚI PENTRU VIN” în cadrul unei întâlniri digitale în direct cu viticultorii din România, împreună cu reprezentanți ai presei de profil. La lansarea platformei, gazdele au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole România și Republica Moldova, Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole România și Republica Moldova, Mihaela Prevenda, jurnalist și pasionat de vinuri, iar în direct de la distanță, au intervenit Iulia Nicola, director marketing zona Mării Negre și Ștefan Dragoș, expert în tehnologii noi, regiunea Europa, Africa și Orientul Mijlociu.

La deschiderea întâlnirii, Iulia Nicola a detaliat contextul în care a luat naștere proiectul „TOȚI PENTRU VIN”. „Începând cu luna martie am primit informații din piață, de la dumneavoastră - viticultorii, cu privire la situația delicată a comerțului vinurilor în contextul pandemiei, în care multe dintre contractele cu industria ospitalității au fost suspendate, ducând astfel la o creștere a stocurilor de vin a majorității producătorilor, de la cei mai mici până la cei mari. Acesta a fost momentul când am lansat un studiu de piață cu privire la oportunitatea dezvoltarii unei platforme de e-commerce, exclusiv pentru vinuri românești. Prima parte a studiului s-a încheiat în luna iunie, confirmându-ne nevoia susținerii ramurii viticole pentru a depăși această perioadă dificilă prin care trecem cu toții. În calitate de lider în industria agri, credem cu tărie că aici și acum este momentul să ne aducem contribuția și să venim în sprijinul viticultorilor și a pune la dispoziția acestei ramuri un instrument care aduce în spate toate cunoștințele de marketing și promovare în mediul online pe care Syngenta le are. „TOȚI PENTRU VIN” este o initiativă Syngenta pentru susținerea viticultorilor, care va funcționa ca un serviciu gratuit pentru viticultori, iar compania Syngenta se va ocupa de întreaga zonă de promovare către publicul larg” a menționat Iulia.

Referitor la tendințele către digitalizare în industria agri, Ștefan Dragoș a menționat în cadrul intervenției sale, că „ne aflăm în mijlocul unei noi revoluții în sectorul agro-alimentar, condusă atât de tehnologiile noi care apar, dar și de preferințele și cerințele consumatorilor, care sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care deciziile de consum le au asupra mediului și asupra economiei”.

În calitate de invitat la întâlnire, Mihaela Prevenda a vorbit despre nevoia de a crea un brand viticol pentru România care poate fi susținut printr-o strategie la nivel național, dar și prin asocierea viticultorilor. „În acest mod, viticultorii ar putea accesa mai ușor programele dedicate pentru viticultură la nivel național și european, și de asemenea ar putea să își crească vânzările de vinuri din soiuri românești. De asemenea cramele ar trebui sa promoveze vinurile din soiurile românești în afara granițelor țării”, a completat Mihaela.

Detaliile cu privire la modul în care cramele pot accesa platforma www.totipentruvin.ro, cum pot să își creeze un cont și ce beneficii pot avea, au fost prezentate de către Andreea Caimac și Iulian Zafiu. Iată pașii care trebuie urmați pentru înscriere:

  • Accesați totipentruvin.ro și înscrie-ți-vă crama. Puteți completa datele podgoriei atât de pe telefonul mobil cât și de pe calculator. Profilul creat va fi validat și activat de către echipa Syngenta.
  • Veți putea să faceți în cont prezentarea cramei, și să încărcați logo-ul cramei pe care o reprezentați. În secțiunea Catalog de produse, puteți adăuga sticlele de vin pe care doriți să le vindeți, apasând pe "ADAUGARE PRODUS" și completând câmpurile pentru fiecare produs. Puteți adăuga oricâte produse doriți.
  • Ulterior veți vedea ce comenzi ați primit și ce vânzări ați efectuat din PANOUL DE COMANDĂ.
  • Printr-un singur click pe contul de pe platforma „TOȚI PENTRU VIN”, veți putea oferi clienților posibilitatea de a plăti online, un lucru foarte important în această perioadă.

Platforma va fi disponibilă consumatorilor în aproximativ 2 luni, timp în care cramele românești pot utiliza versiunea actuală pentru a își crea contul și pentru a își încărca sortimentele de vin. Considerăm că responsabilitatea pentru succesul platformei trebuie împărțită: pe de o parte Syngenta își ia angajamentul de administrare, monitorizare și promovare a platformei „TOȚI PENTRU VIN” și pune la dispoziția viticultorilor resurse dedicate proiectului și cunoștințele pentru promovarea acestui instrument digital către public. Pe de altă parte, viticultorii au responsabilitatea de a își administra pagina de profil a cramei, de a își stabili prețurile pentru sortimentele încărcate, creând oferte speciale atunci când doresc și preluând zona de comenzi și livrări” a subliniat Andreea Caimac.

În încheiere, prezentatorii din cadrul întâlnirii digitale au răspuns întrebărilor adresate de către participanți. Syngenta a fost și rămâne un partener de încredere, mereu #aproapedefermieri care își propune să vină în întâmpinarea cerințelor și nevoilor tuturor agricultorilor din toată țara cu un portofoliu performant de semințe, produse pentru protecția culturilor, consiliere personalizată dar și cu soluții inovatoare care să ofere sprijin industriei agro-alimentare, cum este platforma de e-commece „TOȚI PENTRU VIN”. Acest

proiect vine să susțină angajamentele de sustenabilitate lansate la începutul lunii iulie de către Syngenta, prin formarea parteneriatelor și sprijinirea lanțurilor de aprovizionare. Astfel de proiecte și parteneriate au un impact pozitiv asupra întregului sector agro-alimentar, aducând beneficii atât viticultorilor cât și consumatorilor.

Despre Syngenta

Syngenta este o companie internațională de vârf, cu peste 28.000 de angajați în mai mult de 90 de țări, cu toții dedicați scopului nostru de a elibera potențialul plantelor. Prin cercetare, o prezență globală și angajament față de partenerii noștri, contribuim la creșterea productivității culturilor, protecția mediului înconjurător, a sănătății populației și calității vieții. Pentru mai multe informații despre Syngenta vă rugăm să accesați www.syngenta.ro, www.syngenta.com sau www.growmorefromless.com.

Avertisment referitor la declarațiile previzionale

Acest document conține o serie de informații cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condițional sau prin termeni ce implică o proiecție în viitor. Asemenea declarații pot fi obiectul unor riscuri şi incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esențial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informații referitoare la aceste riscuri şi incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultați formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA. Syngenta nu îşi asumă nicio obligație în a actualiza declarațiile cu caracter previzional pentru a reflecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alți factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitație de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziționare sau abonare la acțiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS si nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

Contact media:

Andrei Măruţescu Tel. +40 21 528 12 00

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti