În 2019, turiștii români au preferat vacanțele în străinătate

Venirile și plecările vizitatorilor înregistrate la punctele de frontieră nu reprezintă un indicator prin care se măsoară turismul practicat în România. Străinii ajunși la noi sau românii plecați din țară pot face deplasări și în interes de serviciu sau ceea ce se cheamă turism de afaceri și numai o mică parte dintre cei sosiți (2,65 mil. de străini) se regăsesc în înnoptările în structurile de cazare. Oricum cifra este dezolantă: în 2019 au plecat în străinătate aproape de două ori mai mulți compatrioți comparativ cu străinii care ne-au călcat pământul sau cu românii care și-au făcut concediul în țară.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2019, la punctele de frontieră au fost fost înregistrate 12.815.400 de sosiri ale vizitatorilor străini în România. Cifra este cu 9,3% mai mare decât în 2018. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate, reprezentând 74,5%, respectiv, 22,9% din numărul total al sosirilor. INS nu ne spune însă și câți români din diaspora sunt cuprinși în categoria „sosiri vizitatori străini“ sau câți străini au venit realmente în scop turistic. Am dedus noi că ar fi vorba despre 2.653.200 de turiști străini veniți în vacanță, asta după numărul de sosiri înregistrate în structurile de cazare turistică. Dar e posibil ca numărul să fie ceva mai mare, având în vedere că o parte dintre străini s-ar putea caza la prieteni.
Plecările vizitatorilor români în străinătate – și ele înregistrate tot la punctele de frontieră – s-au cifrat la 23.065.800 de persoane, în creștere cu 9,6% față de 2018. Românii s-au deplasat cu mașinile sau autocarele în procent de 68,5% și cu avionul în procent de 30,9%. Exagerând un pic, e ca și cum ar fi părăsit România, cel puțin o dată pe an, toată populația țării. Vom reveni însă la această cifră dublă a plecărilor raportate la sosiri.
Gradul de utilizare a structurilor turistice – 34,2%
Vorbind despre turismul în sine, măsurat în cazarea în hoteluri, pensiuni, bungalouri etc., sosirile înregistrate în 2019 în structurile de primire turistică au însumat 13.268.800, în creștere cu 3,6% față de 2018. Din numărul total de sosiri, 79,9% (10,62 mil. persoane) au reprezentat turiști români și 20,1 (2,65 mil. persoane) turiști străini. Dintre străini, cea mai mare pondere au deținut-o turiștii din Europa (74,2%), iar din aceștia, 84,2% au fost din țările Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 29.870.400, în creștere cu 5,0% față de 2018. Înnoptările turiștilor români au reprezentat 82,4%, iar cele ale turiștilor străini – 17,6%. Durata medie a șederii a fost de 2,3 zile pentru turiștii români și de 2,0 zile din totalul structurii pentru cei străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 34,2% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 1,8 puncte procentuale față de 2018. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (42,8%), bungalouri (31,4%), vile turistice (27,8%), spații de cazare pe nave (27,3%), hosteluri (25,2%), campinguri (23,1%) și pensiuni turistice (22,4%). Cei mai mulți turiști au vizitat Capitala (2,038 mil. de sosiri în structuri turistice), Brașov (1,4 mil.), Constanța (1,38 mil.), Cluj (0,667 mil.), Mureș (0, 596 mil) și Prahova (0,581 mil.). Înnoptările turiștilor au înregistrat valori mari în Constanța (5,196 mil. de înnoptări ), București (3.549 mil.), Brașov (2,763 mil.), Bihor (1,546 mil.), Vâlcea (1,518 mil.), Prahova (1,294 mil.), Cluj (1,248 mil.) și Mureș (1,158 mil.). Dacă vă întrebați prezența în acest top a județelor Vâlcea, Bihor și Mureș, ei bine, explicația este una singură: turismul balnear.
Contribuția voucherelor acordate bugetarilor
Haideți să facem un calcul nu după indicatori științifici, ci din punctul de vedere al contribuției voucherelor de vacanță acordate de Guvernul României bugetarilor în industria turismului. În 2017, ultimul an fără tichete de vacanță, numărul de sosiri în structurile de cazare a turiștilor români a fost de 9,3 milioane. În 2019 numărul sosirilor turiștilor români a fost de 10,62 mil., o creștere de 14,9%. E posibil așadar ca măcar jumătate din acest procent să vină din zona voucherelor de vacanță. Având în vedere efortul bugetar anual al statului, de 1,74 miliarde de lei, rezultatul ar fi trebuit să fie, bănuim, mult mai convingător.
De 2,16 ori mai mulți români au preferat vacanțele în străinătate
Să revenim la numărul românilor care au plecat în străinătate. Cum spuneam, plecările vizitatorilor români înregistrate tot la punctele de frontieră s-au cifrat la 23.065.800 de persoane. Nu se știe cât din acest număr reprezintă plecările diasporei românești, situată și ea la 4-5 milioane de persoane, și câte plecări au fost în interes de serviciu sau de afaceri. Dar raportăm plecările românilor la numărul sosirilor în structurile de cazare turistică, respectiv, 10,62 mil. de turiști români. Altfel spus, de 2,16 ori mai mulți compatrioți au preferat vacanțele în străinătate decât concediile în țară, aspect cu adevărat trist. Acum se cunosc și motivele pentru care există această preferință: drumurile proaste din țară, cazare scumpă, servicii nu tocmai de calitate, mizeria din stațiuni, insuficienta dezvoltare a structurilor de agrement și de petrecere a timpului liber etc.
De două ori mai mulți compatrioți au călătorit în afara țării față de cei care și-au petrecut concediul în țară.
Maria BOGDAN
turism, vacanta, vouchere de vacanta
- Articol precedent: Domogled, grădina sălbatică a Carpaţilor
- Articolul următor: Domogled, grădina sălbatică a Carpaților (2)