Ecoturismul în Ţara Dornelor, susţinut de Parcul Naţional Călimani

Parcul Naţional Călimani se află în regiunea vulcanică cea mai importantă din ţară, în Carpaţii Orientali, fiind o arie protejată de interes internaţional, care se întinde pe patru judeţe – Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa. Scopul principal pentru care a fost înfiinţat acest parc este cel de conservare a biodiversităţii florei şi faunei, menţinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale şi dezvoltarea durabilă a zonei prin utilizarea resurselor naturale.

Parcul cu cel mai mare crater vulcanic din România

Administraţia Parcului Naţional Călimani (APNC) și Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD) au organizat, pe 15 iunie, Ziua Parcului Naţional Călimani, au sărbătorit 15 ani de la înfiinţarea Administraţiei Parcului şi, nu în ultimul rând, AETD a anunțat că Ţara Dornelor este pe cale să devină a cincea destinaţie de ecoturism din România şi singura de acest fel din Bucovina. Evenimentul a făcut parte din proiectul „Paşi mici către comunităţi verzi“ – programul Spaţii Verzi, finanţat de MOL România şi Fundația pentru Parteneriat.

Parcul Naţional Călimani a fost înfiinţat prin Legea nr. 5 din anul 2000, în anul 2004  apărând şi Administraţia Parcului Naţional Călimani, în subordinea Direcţiei Silvice Suceava din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Cu o suprafaţă de peste 24.000 ha, Parcul include cel mai mare crater vulcanic din România, cu un diametru de circa 10 km, are în componenţă rezervaţiile naturale Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematică 12 Apostoli), Jnepenişul cu Pinus cembra – Călimani şi Lacul Iezer. Tot ca puncte de interes turistic sunt Cascada Tihu, Poteca tematică Tinovul Mare din Poiana Stampei care din octombrie 2011 a fost desemnată ca zonă umedă de importanţă internaţională sau Tinovul Şaru Dornei.

15 ani de activitate

„15 ani înseamnă şi o viaţă de adolescent. 15 ani în care cu mândrie pot spune că s-au realizat foarte multe. În primul rând am stabilit şi am urmărit respectarea unor reguli în aria protejată şi, ce este foarte important, am făcut să se înţeleagă de ce avem nevoie de o arie protejată, de ce comunităţile locale trebuie să le avem de partea noastră pentru că, fără dânşii, nu s-ar putea face multe lucruri. Autorităţile locale au fost de partea noastră şi ne-au susţinut tot timpul şi pot spune că avem o relaţie extraordinară cu toate comunităţile şi administraţiile publice locale din cele patru judeţe. Parcul Naţional Călimani este o arie protejată de interes internaţional în care putem arăta că avem vestigii dendrologice pure, avem arbori de zâmbru care ating 800 de ani, avem un loc unde se face cercetare, fiind foarte multe teze de doctorat elaborate în zona Parcului Naţional Călimani și descoperiri de specii noi pentru ştiinţă“, ne-a spus Basarab Bârlădeanu, directorul Administraţiei Parcului Naţional Călimani.

Turism şi cercetare

Într-un bilanţ al celor 15 ani de administraţie, Basarab Bîrlădeanu a arătat că un număr de 1.800 de voluntari şi 35.000 de elevi au fost implicaţi în activităţi de educaţie – conştientizare – vizitare în cadrul APNC, iar 30.000 vizitatori au fost în Centrul de Vizitare în cei şase ani de la deschidere şi 250.000 turişti în Călimani. Printre realizări, Bîrlădeanu a menţionat şi inventarierea a peste 2.000 de specii de plante şi animale, dar şi atragerea de fonduri europene în valoare de peste 2 milioane de euro prin proiecte elaborate şi derulate de echipa APNC, în colaborare cu ONG-uri şi universităţi de renume din ţară. Basarab Bîrlădeanu a precizat că infrastructura Parcului include un centru de vizitare, două puncte de informare, cinci poteci tematice, o pepinieră educativă, o căsuţă tradiţională, cinci locuri de campare.

„Unii au venit mai rezervaţi şi au plecat bucuroşi, alţii au venit foarte interesaţi şi sunt alături de noi în continuare. Avem o echipă tânără, entuziastă, îmi place să cred că toţi suntem tineri şi am reuşit să facem foarte multe lucruri pentru că ne dorim o arie protejată veşnic verde, vie, în beneficiul ştiinţei, al comunităţilor locale şi al vizitatorilor“, a declarat Basarab Bârlădeanu.

Colaborarea cu ONG-uri dezvoltă infrastructura

Datorită răspândirii sale pe teritoriul a patru judeţe, Parcul Naţional Călimani interferează economic şi geografic cu un număr mare de oameni şi comunităţi. Pentru protejarea ecosistemelor şi recreere, pe lângă buna colaborare cu administraţiile publice, administraţia parcului colaborează şi cu ONG-uri. „Fără ajutorul unor ONG-uri puternice nu putem face foarte mult, pentru că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva face un efort considerabil ca să asigure din punct de vedere financiar activitatea parcurilor naţionale din România. Pe lângă sumele alocate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva avem nevoie de foarte mulţi bani. Nu putem să dezvoltăm infrastructură, nu putem să dezvoltăm poteci tematice sau să avem noi puncte de informare, nu putem să facem acţiuni de educare şi conştientizare fără ajutorul ONG-urilor care îşi doresc să fie cu adevărat alături de administratorii ariilor protejate. Împreună cu Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor s-a încheiat un pact pentru ca Ţara Dornelor să devină o destinaţie de ecoturism. AETD a crescut pe lângă Parcul Naţional Călimani, ne susţinem reciproc şi căutăm să ducem la îndeplinire toate obiectivele de management“, susţine Basarab Bârlădeanu.

Ţara Dornelor, a cincea destinaţie de ecoturism din România

Anul trecut, în acelaşi cadru festiv, a fost lansat „Pactul pentru Ţara Dornelor“, un parteneriat extins la nivel local, care include reprezentanţii administraţiilor publice locale din cele 10 UAT-uri din destinaţie, Administraţiei Parcului Naţional, reprezentanţi ai sectorului privat, ai entităţilor culturale şi de învăţământ din zonă Salvamont Vatra Dornei, Serviciul de Promovare Turistică al Judeţului Suceava. Semnatarii acestui document şi-au luat atunci angajamentul de a sprijini demersul Asociaţiei de Ecoturism Ţara Dornelor de a obţine recunoaşterea oficială a Ţării Dornelor ca destinaţie de ecoturism. Acest lucru s-a şi întâmplat, drept dovadă, la un an distanţă, Ţara Dornelor este pe cale să devină a cincea destinaţie de ecoturism din România şi singura de acest fel din Bucovina, recunoscută ca atare de către Autoritatea Naţională pentru Turism, cu beneficii în dezvoltarea economică a zonei.

„Sunt trei etape pe care le-am parcurs, acum este etapa finală. Prima etapă a fost şi cea mai grea; a presupus o documentaţie stufoasă, pe care am întocmit-o împreună cu toţi colaboratorii. Altfel nu am fi putut să facem pasul spre turism durabil. Am trecut şi de etapa de verificare a comisiei de evaluare care a fost prezentă în destinaţie pentru a vizita obiectivele culturale şi naturale din zonă cu scopul de a se convinge la faţa locului că avem acest profil ecoturistic. Noi credem că suntem o destinaţie verde, aşa vrem să construim pe viitor şi să facem conştientizare în rândul tinerilor că nu trebuie să ne fie ruşine de locul din care ne tragem pentru că aici învăţăm şi aici dorim să ne reîntoarcem. Acest statut ne va obliga să ducem lucrurile mai departe, la un alt nivel, şi să consolidăm reţeaua locală din care fac parte producătorii şi meşterii locali, administratorul ariei protejate a Parcului Naţional Călimani, mici operatori de pensiuni turistice şi toţi ceilalţi din zonă care doresc să dezvoltăm comunitatea frumos, armonios, iar cei care vin şi ne calcă pragul să trăiască experienţe frumoase în natură şi să plece cu gânduri bune de aici pentru a se reîntoarce“, a declarat specialistul în relaţii publice al Asociaţiei, Monica David.

Silviu Buculei