Mai multe precipitații printr-o tehnologie digitalizată de origine franceză
Gheorghe Căunei, directorul general al Administrației Sistemului Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor, a prezentat recent, în Insula Mare a Brăilei, cele mai noi progrese pe care România le-a făcut în domeniul inovației agrometeorologice. Domnia sa a bifat câteva aspecte foarte importante pentru fermieri, respectiv a demontat teoria potrivit căreia rachetele antigrindină sunt vinovate de apariția secetei, a prezentat proiectele instituției pe care o conduce și a făcut referire la datele estimative când vor avea loc lansări oficiale ale noilor tehnologii.
Până în 2026, cca 5 milioane de hectare de teren vor fi protejate cu rachete antigrindină
Tehnologia de creștere a precipitațiilor a fost implementată în colaborare cu aviația, iar primul proiect de mică amploare a fost implementat în Bărăgan în anul 2021. În același an acesta a fost extins către toate cele trei regiuni ale țării, Muntenia, Moldova și Bărăgan, în special Tulcea, unde s-a obținut în vara anului 2022 un plus de peste 25 de litri/mp.
În lege, spune Gheorghe Căunei, este prevăzută achiziționarea a opt avioane pentru România. În acest sens a depus un proiect la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru care speră să obțină finanțare.
„Pentru prima dată, în anul 2022 au fost puse în funcție instalațiile de lansare cu baloane cu heliu pentru creșterea precipitațiilor, tehnologie digitalizată adusă din Franța. Au funcționat cu mare succes și am obținut între 5 și 20 de litri de apă/mp ca flux de precipitații. În plus, strategia noastră prevede să implementăm șapte unități de combatere a căderilor de grindină. În momentul de față funcționează parțial șase unități, cu 99 de puncte de lansare, și acoperă 2,5 milioane de hectare.“
Președintele Administrației Sistemului Național Antigrindină spune că și-a propus cu această strategie de folosire a rachetelor antigrindină să protejeze până la 5 milioane de hectare. Până în 2026 vor fi implementate încă 85 de puncte de lansare noi a rachetelor antigrindină.
„România are cca 10 milioane de hectare teren agricol. Practic, 5 milioane de hectare vor fi protejate cu sistemele antigrindină, iar celelalte 5 milioane de hectare vor fi protejate de cele 8 avioane pe care dorim să le achiziționăm; cu generatoare terestre. Intenționăm să implementăm 300 de generatoare terestre și le avem deja prinse în proiectul cu finanțare europeană. Vrem ca, până la finalul programului, să implementăm 150 de instalații de lansare cu heliu.“
Lacurile de acumulare ar trebui să fie folosite pentru a asigura o rezervă de apă
Pentru creșterea nivelului de precipitații în 2022 a fost folosită și metoda rachetelor, iar anul acesta există intenția definitivării rachetelor care să fie folosite doar pentru creșterea precipitațiilor.
„Din păcate, atunci când nu există nori pe cer nu putem crea precipitații, dar avem prevăzută implementarea în strategia noastră a acelei rezerve de apă. Mai exact, primăvara, iarna, toamna, când există masă noroasă, aceasta trebuie adusă la sol și umplute lacurile de acumulare cu cantitatea suficientă de apă care să fie folosită în perioada de secetă. Există aceste lacuri de acumulare care, aduse la capacitatea maximă, sunt foarte utile. De altfel, de asta au și fost gândite, ca să avem apă pentru agricultură.“
În ceea ce privește protecția antigrindină, Gheorghe Căunei spune că rachetele antigrindină se lansează doar către norii cu dezvoltare spre verticală, respectiv cei numiți cumulonimbus. Aceștia sunt cei care generează grindina.
„Noi prevenim formarea grindinei. Introducem substanța glaciogenă în nor, respectiv iodură de argint, acel aerosol care creează centre de condensare și molecule, modificând structura norului. Atunci acea masă de apă vine la pământ cu centre de condensare, se topește și se transformă în apă. Dacă nu am interveni pe aceeași suprafață, ar veni gheață, adică grindină maturată care ar produce pagube. Este foarte important să înțelegem că nu aducem toată cantitatea de nor la pământ, ci o mică parte din nor. Norul, cantitatea imensă de apă, este vorba despre kilotone, își continuă mișcarea rotogeratorie. Nu luăm apa nimănui, ci dimpotrivă, producem uniformizare.“
„Fermierii pot achiziționa generatoare terestre cu finanțare europeană prin Administrația Sistemului Național Antigrindină. Noi le furnizăm toate informațiile necesare în acest sens și le acordăm și avizul de includere în sistem.“
„Noi am făcut studii în acest sens și am văzut că precipitațiile cresc cu 20% în zona în care au fost lansate rachetele. Nicidecum nu produc secetă. Noi, prin însămânțarea norilor, nu facem altceva decât să transformăm gheața în apă. Noi nu acționăm în toată România, ci doar într-o mică parte. Totuși, seceta apare în regiuni unde noi nu acționăm. Seceta este deci un fenomen care se întâmplă la nivel global și care nu are legătură cu rachetele antigrindină. Totul pleacă de la schimbările climatice.“
„Ne-am axat în prima parte a proiectelor noastre, lansate începând cu anul 2000, pe combaterea căderilor de grindină. În ultimii ani am văzut că există un deficit mare de apă, așa că am început de anul trecut să implementăm tehnologii care să crească precipitațiile.“
Ion BANU, Laura ZMARANDA
precipitatii, antigrindina, tehnologii moderne, rezerva de apa in sol
- Articol precedent: Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” a continuat seria reuniunilor zonale, la Târgu Jiu
- Articolul următor: De la an la an, pericolul de deșertificare a României este tot mai mare