Apocalipsa amazoniană - 76.000 de focuri au mistuit pădurea tropicală
La începutul anului, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, Greta Thunberg, o copilă de 16 ani, vorbea în fața marilor lideri ai lumi despre faptul că omenirea trebuie să renunțe la atitudinea pasivă de până acum și să transforme o parte din răul făcut în bine, că schimbările climatice sunt o problemă reală și că trebuie să dăm timp acestui pământ să își refacă forțele. „Casa noastră este în flăcări!“ a spus atunci. Părea aproape o profeție. Dar știa cineva cu certitudine că în doar câteva luni „casa noastră“, această planetă extraordinară care ne-a fost dăruită, avea să fie la propriu în flăcări? Cuvintele ei au fost primele care mi-au venit în minte atunci când am văzut cum focul dezlănțuit devorează pădurea amazoniană. În fața acestei apocalipse am avut impresia că lumea va rămâne încremenită. Dar lumea pare că și-a continuat tabieturile. Iar pădurea amazoniană arde în continuare. Ca și cum nu ar fi vorba și despre casa noastră. Apocalipsa din Amazon este apocalipsa întregii lumi. Și nu pentru că empatia ne împinge să trăim real această dramă, ci pentru că vom fi martorii unor astfel de evenimente peste tot pe pământ. Siberia, Gran Canaria, Grecia. Nu vom mai avea unde să ne ascundem de propriile noastre greșeli. Totul se întâmplă după vrerea și chipul nostru.
Cum ar fi dacă nu ar mai fi?
Amazonul cuprinde cea mai mare pădure tropicală din lume și reprezintă căminul a aproximativ un milion de indigeni (există 350 de grupuri etnice diferite, din care 60 trăiesc în izolare absolută, fără vreun contact cu civilizația) și a trei milioane de specii de plante și animale. Cel puțin 10% din biodiversitatea lumii se află aici, iar în colecțiile de floră și faună endemică multe plante și viețuitoare sunt pe cale de dispariție. Existența lor depinde exclusiv de existența pădurii amazoniene. Râul Amazon curge mai mult de 6.600 km și adună în drumul său sute de afluenți și fluxuri. Este de înțeles astfel că are cel mai mare număr de specii de pește de apă dulce din lume. Totuși, în ultima jumătate de secol această comoară extraordinară a lumii a avut de suferit prin transformările economice care au fost impuse. Potrivit World Wide Fund, Amazonul a pierdut 17% din pădurile sale, iar multe dintre speciile sale endemice au început să fie exploatate. În lumina noilor evenimente, Amazonul a avut parte de acoperire importantă în media, însă, precizează specialiștii, câteva dintre informațiile prezentate au fost eronate. Se spune, spre exemplu, că pădurea amazoniană asigură 20% din oxigenul planetei. Philippe Ciais, cercetător al departamentului de schimbări climatice din cadrul Institutului Pierre Simon Laplace, spune că această afirmație este exagerată, „procentul real fiind mai degrabă aproape de 10-12% pentru că fotosinteza generată în oceane, de asemenea, contribuie la producția planetei oxigen.“ Menirea lui, spun oamenii de știință, este alta, însă la fel de crucială. Amazonul este considerat un instrument primordial în încetinirea ritmului schimbărilor climatice prin faptul că pădurea tropicală absoarbe milioane de tone de emisii de CO2 în fiecare an. De fapt, aproximativ 15% din carbonul de dioxid din atmosferă este stocat de către pădurea tropicală. „Acest lucru este într-adevăr fundamental pentru că, dacă pădurea tropicală nu ar exista, carbonul de dioxid ar rămâne în atmosferă, iar schimbările climatice s-ar petrece într-un ritm mult mai rapid“, spune Jérôme Chave, cercetător în cadrul Laboratorului de Evoluție a Biodiversității din Toulouse.
Cine e de vină?
Potrivit Institutului Național de Cercetare Spațială din Brazilia, aproximativ 76.000 de focuri au ars în Amazon, iar rata incendiilor a crescut cu 80% față de perioada similară de anul trecut. Însă de la ultima numărătoare realizată, pe imaginile surprinse de satelit s-a constatat apariția mai multor focuri, iar numărul lor va fi în continuă creștere, spun specialiștii, pe măsură ce vremea va deveni din ce în ce mai aridă. Până în momentul de față, numărul focurilor izbucnite în Amazon este cel mai mare din ultimii 10 ani. Apocalipsa din Amazon a stârnit nu doar frică, durere, revoltă și indignare, ci și multe teorii ale conspirației. Lipsa de reacție a guvernului și a președintelui Braziliei, Jair Bolsonaro, spun unii, este de fapt confirmarea sentinței care a fost dată Amazonului. Ce înseamnă asta în traducere liberă? Că focurile care au mistuit Amazonul nu au fost spontane, ci au fost puse intenționat cu scopul de a defrișa sub pavăza acestei cortine. Cei care susțin această teorie cred că evenimentele de acum au fost previzibile prin faptul că noul președinte al Braziliei și-a declarat convingerea că este nevoie de o intensificare a agriculturii în regiunea Amazonului. Și că prin această pledoarie a creat o cale subtilă prin care vrea să dezvolte mai mult regiunea în detrimentul habitatelor naturale. Sub noua administrație a țării, mulți oameni de știință, lideri indigeni și avocați ai mediului și-au manifestat îngrijorarea că procentele de defrișare vor crește din nou. Îngrijorarea lor a fost confirmată și de faptul că Institutului Național de Cercetare Spațială a lansat la începutul acestei veri o serie de alarme cu privire la faptul că defrișarea a înregistrat un progres mult mai rapid decât în 2018. Doar în lunile aprilie, mai și iunie, peste 700 de km² de pădure au fost tăiați. Cu mai mult de 25% față de anul trecut. Între timp, indiferent de teoriile cu privire la acest subiect, pădurile din Amazon continuă să ardă. Și să facă loc pentru nou. Potrivit Serviciului de Monitorizare a Atmosferei, Incendiile din Amazon au declanșat valuri uriașe de fum care au călătorit până pe coasta Atlanticului și au lansat echivalentul a 228 megatone de CO2, cel mai ridicat nivel din 2010. Da. Casa noastră este în flăcări!
Laura ZMARANDA
padure tropicala, padure incendiata
- Articol precedent: Lanț uman pentru apărarea Sfinxului din Bucegi
- Articolul următor: Invenții care pot salva planeta