Romania

SØREN JENSEN, ambasadorul Danemarcei: „Suntem fascinați de munte, de satele istorice, de mâncare și de vinurile românești“

SØREN JENSEN, ambasadorul Danemarcei: „Suntem fascinați de munte, de satele istorice, de mâncare și de vinurile românești“
Distribuie:  

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

agricultura, viticultura, Ambasada Danemarcei la Bucuresti

Alte articole:

Efectul de bumerang al taxei de solidaritate în agricultură

IndAgra 2024 - între inovație și speranță

RALF 2024 – Romanian Agriculture Leadership Forum