Producție de carne de porc mai mică, prețuri mai mari

Adrian Bălăban: „Tot mai mulți fermieri sunt în expectativă“

Sfârșitul de an culminează cu un vârf al valorificării cărnii de porc. În preajma Sărbătorilor de Iarnă, consumul de carne de porc crește și de foarte multe ori prețurile se majorează. Anul acesta, însă, a fost marcat de multe incertitudini, iar marii producători de carne de porc sunt rezervați în a face previziuni cu privire la evoluția sectorului. Adrian Bălăban, președintele Cooperativei de Producție Suine Siliștea, a subliniat însă câteva concluzii ale anului 2022.

Efectele PPA s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României

Reporter: Suntem la final de an agricol. Putem să tragem concluziile legate de evoluția sectorului de creștere a porcilor.

Adrian Bălăban: Efectele Pestei Porcine Africane s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României, iar acest deficit se agravează de la an la an. Anul acesta am importat carne în valoare de aproape un miliard de dolari, având în vedere și deprecierea cursului euro/dolar. Evoluția Pestei Porcine Africane se simte în buzunarul fiecăruia dintre noi. Statul a plătit câteva milioane de euro despăgubiri către fermierii care au avut probleme cu pesta și a cheltuit câteva zeci spre 100 de milioane de dolari pe dezinfectanți, pe ecarisare și analize de laborator, bani pe care îi susținem tot noi. Toate acestea se simt în buzunarul fiecărui contribuabil. Biosecuritatea trebuie văzută într-un context național, nu doar într-un context punctual într-o gospodărie. În momentul în care vom lua măsuri de biosecuritate la nivel național, atunci vom începe să controlăm pesta porcină.

Rep.: Care a fost  anul în care s-au înregistrat cele mai multe pierderi din cauza Pestei Porcine Africane?

A.B.: În 2021 am pierdut ferme de pe tot teritoriul României și din toate categoriile de exploatații, atât unități comerciale mari cu măsuri de biosecuritate excepționale, dar mai ales gospodăriile populației au fost afectate, unde s-au înregistrat aproape 1.500 de focare.

Anul acesta numărul de focare a fost redus

Rep.: În cât timp se recuperează un astfel de decalaj?

A.B.: Este foarte greu de spus pentru că evoluția Pestei Porcine Africane implică mai multe paliere. Avem într-adevăr partea economică, cea sanitar-veterinară, dar și partea social-emoțională, care este foarte importantă în managementul oricărei boli. În momentul în care pierzi un număr mare de animale, cu greu crezi că vei mai putea trece încă o dată prin această situație. Avem foarte mulți fermieri care, în momentul de față, sunt în expectativă pentru că au reușit să supraviețuiască din 2018 și până acum și deodată, în 2021, au fost afectați foarte grav mulți producători de carne de porc. Noi am îmbunătățit măsurile de securitate foarte mult, le-am sporit de la an la an, dar la un moment dat am fost loviți din toate părțile. Efectiv, nu știm ce ar trebui să mai facem. Toți am făcut o retrospectivă, dar, dacă ar fi să mă raportez la mine, nu aș ști să spun ce aș schimba. Nu pot să oferim că mâine ar trebui să fac lucrul ăsta mai bine și, dacă voi reuși, ferma mea va fi protejată. Nu cred că poate nimeni să spună fără echivoc că, aplicând o anumită măsură, va reuși să se ferească de implicațiile apariției pestei.

Rep.: Totuși, anul acesta a fost cel mai blând cu crescătorii de porci.

A.B.: Da. Anul acesta numărul de focare a fost redus, chiar și în perioada în care ar fi trebuit să fie vârful de apariție a Pestei Porcine Africane. Acest lucru ne dă speranțe, dar probabil trebuie să îl vedem într-un anumit context. Eu cred că seceta a fost un factor favorizant pentru scăderea puterii de răspândirii a virusului în mediu, la fel și prețul foarte mare al cerealelor a dus la scăderea efectivelor de animale în gospodării și atunci receptorii pentru viruși au fost mai puțini.

Cererea și oferta stabilesc prețul

Rep.: Care este consumul de carne de porc pe cap de locuitor în România?

A.B.: Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de cca 230.000 de tone de carne de porc. Diferența până la 700.00 de tone este acoperită fie din importuri, fie din producția gospodăriilor tradiționale. Principalii parteneri comerciali sunt Spania, Germania, Ungaria, Olanda, Danemarca, Franța. Importăm din Europa.

Rep.: Toate scumpirile recente se reflectă în costurile de producție. Trebuie să ne așteptăm la o scumpire a cărnii de porc în perioada următoare?

A.B.: Prețul îl face piața. Cererea și oferta decid prețul. Este foarte clar faptul că avem un deficit de carne de porc și acest lucru duce inevitabil la creșterea prețurilor. Această scădere a producției se înregistrează nu doar în România, ci și în Europa, având aceleași cauze, creșterea prețurilor la furaje, inputuri, la energie. Dacă piața va cere mai mult decât se poate oferi, prețul va crește. Aud și eu tot felul de speculații că prețul se va dubla sau tripla, dar sunt pur speculații.

„Costul nostru de producție nu este fix. Ar fi fost foarte bine să fie așa pentru că astfel am fi reușit să îl optimizăm, crescând productivitatea. Sunt foarte multe variabile, așa că este greu de spus un preț corect pentru valorificarea cărnii de porc, o cifră absolută.“

„În momentul de față, spre exemplu, nu știm care va fi prețul energiei. Înainte energia nici nu avea o rubrică aparte în calculele noastre, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prețul gazelor este important pentru partea de producție a furajelor. Piața cerealelor este fluctuantă. Rata de schimb valutar este, de asemenea, un factor care ne influențează activitatea.“

Laura ZMARANDA