Prețuri de valorificare scăzute, costuri de producție mari. Fermele avicole mici, în pericol de faliment

În urmă cu doi ani, în comuna Comana, județul Giurgiu, și-a deschis porțile o fermă de păsări. Aurel Enache, omul din spatele acestui proiect, spune că acum s-ar gândi de două ori dacă să mai facă acest pas. Prețul mic de valorificare a oului la poarta fermei, prețurile de producție în creștere și incertitudinea generală sunt pietre de moară pe care producătorul român trebuie să le poarte. Mulți se gândesc chiar să abandoneze, spune antreprenorul, și nici pentru Fabrica de ouă de la Comana nu este exclusă o astfel de variantă. Deocamdată este în expectativă.

Cum a fost gândită structura unității

Fabrica de ouă de la Comana s-a deschis în luna august, 2020. Construcția a fost realizată de la zero, prin intermediul fondurilor europene. Ferma are o suprafață totală de 12.500 mp, iar hala de creștere a păsărilor are 1.260 mp. Capacitatea maximă de producție este 21.820 de capete, dar în hală se află efectiv 19.600 de păsări astfel încât să fie respectate condițiile de bunăstare. În fermă aproape întreaga activitate (distribuirea furajului și a apei, climatizarea etc.) este susținută prin panoul de comandă care asigură automizarea. Păsărilor le este administrat un furaj combinat, grâu-porumb-premix-șroturi-calciu, acesta din urmă fiind foarte important pentru coaja oului. În rest, nimic altceva. Ferma vegetală a d-lui Enache ne asigură baza furajeră pentru păsări.

„Avem în creștere hibridul Highline Browne care este foarte performant și productiv și când spun asta mă refer atât la cantitatea de ouă, cât și la greutatea lor. Media este de 340 de ouă obținute de la o pasăre pe an, iar media de greutate este între 62-69 de grame. Păsările rămân în producție 90 de săptămâni“, spune Geanina Ghimici, șef de fermă.

Pentru Fabrica de ouă de la Comana nu a fost construită și o fermă de reproducție. Puicuțele sunt cumpărate de la furnizori de pe piața românească.

„La încheierea ciclului de producție se merge pe principiul «totul plin, totul gol». Hala de creștere este golită complet, iar apoi, timp de trei săptămâni, se face dezinsecția unității. Abia apoi este primit următorul ciclu de păsări. În ceea ce privește tratamentele, până acum au fost făcute la trei luni doar vaccinările pentru bursita infecțioasă și newcastle. Până acum nu am avut probleme, dar măsurile de biosecuritate din fermă sunt sporite. Oricine intră în fermă trece prin filtrul sanitar, se face duș obligatoriu, se îmbracă un echipament special pentru a se intra în hala de păsări. Doar personalul angajat are acces acolo pentru a face verificările efectivului de păsări. “

Care este prețul corect pentru oul de la poarta fermei?

Ouăle pleacă din hala de creștere spre centrul de colectare și sortare pe banda transportoare automatizată. Ajunse aici, ouăle sunt sortate pe categorii de greutate, respectiv M, L, XL, și sunt puse în cofraje. Sunt apoi așezate pe paleți în depozit pe categoria de greutate corespunzătoare. Ouăle sunt ștanțate cu codul de unitate, numele țării și al județului unde au fost produse și un cod atribuit fiecărei ferme de către DSV.

„Avem o producție de 17.000 de ouă pe zi, din categoria A, ceea ce înseamnă că sunt foarte proaspete și sunt încadrate în codul 2. În depozit ouăle sunt păstrate la o temperatură între 5-18 grade Celsius. Pot fi păstrate aici până la 28 de zile, însă ouăle obținute la noi pleacă spre comercializare după două sau trei zile, asta și pentru că nu avem un volum mare de producție. Fiecare palet de ouă este etichetat cu data ouării, categoria de ouă și data expirării. Ouăle sunt livrate în funcție de comenzile primite, dar pleacă în general câte doi paleți pe zi. Ouăle sunt valorificate pe piața internă, în special către unități precum restaurante, cofetării, patiserii.“

Prețul oului de mărimea L la poarta fermei este de 60 de bani, plus TVA și 58 de bani, plus TVA, mărimea M. Din nefericire, prețurile de producție au crescut foarte mult.

„Creșterea prețului la energia electrică ne-a afectat cel mai rău pentru că în ferma noastră totul este complet automatizat. Prețul oului la raft a fost dintotdeauna dublu sau chiar mai mult decât prețul cu care pleacă de la producător. Valoarea adăugată de către comerciant este foarte mare. Probabil că un preț corect de valorificare la poarta fermei ar fi de 1 leu. Așa am avea și noi un profit. Nu mare, dar suficient cât să putem rămâne în piață.“

Valoarea totală eligibilă a proiectului Fabrica de ouă a fost de 1.735.941 euro, din care prin PNDR s-a acordat o finanțare publică de 1.215.158 de euro, iar aportul privat al antreprenorului a fost de 520. 783 de euro.

„Investiția în ferma de la Comana nu s-a amortizat și nici nu ar fi fost posibil acest lucru în doi ani, având în vedere că nu se obține o producție foarte mare și nici prețul de valorificare nu este foarte bun. Din nefericire, viitorul este incert. Ce știm sigur este că ferma trebuie să rămână deschisă cinci ani, cât suntem obligați de către Uniunea Europeană. Apoi nu știm ce se va întâmpla. “- Geanina Ghimici, șef fermă.

Laura ZMARANDA