România va mări capacitatea de locuri de cazare pentru reproducția porcilor și păsărilor

Pe data de 10 februarie Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a organizat a treia dezbatere pe tema lanțului de aprovizionare agroalimentar și a politicilor agricole din acest sector de activitate.

La masa dialogului au fost prezenți specialiști din agricultură, cercetare, procesare și retail. În urma discuțiilor au fost avansate priorități de politici publice și soluții pentru stimularea economiei alimentare din România.

„Datorită sprijinului financiar, de la 300 de scroafe din rasele Bazna și Mangalița am ajuns la 800 de capete“

Mihai Neagu, director în cadrul Direcției pentru Zootehnie din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, spune că politicile publice trebuie să se îndrepte în mod deosebit către sectoarele deficitare și care dezechilibrează balanța comercială, dar și către cele care au potențial.

Cele mai mari pierderi comerciale pe care le înregistrează România în momentul de față sunt cele din sectorul de creștere a porcilor, cca. 1,3 miliarde și cea din sectorul de producere a laptelui. Pentru a acoperi acest deficit, România trebuie să se îndrepte către zona de investiții, a mai spus Mihai Neagu.

„Pentru sectorul creșterii porcilor avem în derulare un program pentru înființarea a 46.000 de locuri de cazare, de reproducție scroafe. Este un program de succes început din 2018 și aflat încă în derulare.

Numărul de scroafe din exploatațiile comerciale din România este de cca 105.000 de capete, iar 46.000 de capete înseamnă un aport semnificativ. Până acum avem 11.000 de locuri finalizate.

Anul acesta vom mai finaliza 23.000 de locuri, urmând ca restul să fie realizate în anii următori. În sectorul avicol avem un program similar de investiții, început tot în 2018. Avem 3 milioane de locuri de cazare pentru diferite categorii de păsări, pui de carne, reproducție, ouătoare, iar la sfârșitul programului vom avea 8 milioane de locuri de cazare. Aceasta este o linie pe care am putea merge într-un mod sustenabil economic pentru acoperirea deficitului.

Încercăm să sprijinim inclusiv producția nișată, care poate avea valoare la nivel local și poate antrena mai multe sectoare.

Cu acest scop, oferim crescătorilor de animale din rasele Bazna și Mangalița sprijin financiar. Și aici am avut rezultate mulțumitoare, am început programul cu vreo 300 de scroafe și acum avem peste 800 de scroafe.

Avem programe pentru sprijinirea activității de ameliorare și observăm că îmbunătățindu-se genetica obținem performanțe în fermele în care se folosesc programe de ameliorare și tehnologia corespunzătoare. Comparabil chiar cu unele ferme din vestul Europei.“

„În cazul sprijinului pe suprafață eligibilitatea pentru fondurile europene ar trebui să crească de la 1 la 3-5 hectare“

În ceea ce privește politicile publice smart, acestea ar trebui să se orienteze către mai multe direcții, a declarat Sebastian Cernic, președinte al Comisiei pentru agricultură din Senatul României. Pentru încurajarea unei dezvoltări sustenbile au fost avansate mai multe soluții precum asocierea suprafețelor de teren în vederea unei mai bune exploatări, managementul riscurilor climatice prin scheme de asigurări și fonduri mutuale, inovație biologică și investiții în irigații.

„Deficitul vine uneori și din faptul că uneori nu ne gândim la valoarea adăugată. Alegem calea ușoară și producem doar materie primă. Trebuie să ne gândim că valoarea adăugată vine din procesare.

În programele de guvernare, Investalim și Agroaliment,  avem alocați bani pentru partea de procesare. Trebuie să prioritizăm sectorul de procesare. Este evident că materia primă nu poate fi asigurată dacă nu asigurăm și un Fond Mutual Agroclimatic. Trebuie să creăm un fel de asigurare a suprafețelor agricole în fața problemelor create de schimbările climatice. Pentru a putea repara lucrurile trebuie să vedem unde am greșit.

Cu acele despăgubiri la secetă nu am făcut altceva decât să ținem captivi fermierii și atunci ar trebui să extindem partea de asigurări și asupra suprafețelor agricole. Este nevoie și de o  debirocratizare totală la nivel de minister.

Este nevoie să facem viața fermierilor și a procesatorilor mai ușoară. La aderarea în Uniunea Europeană aveam nevoie doar de un set de documente, acum documentele solicitate sunt mult mai multe și este frustrant pentru ei.

O altă chestiune foarte importantă este că mulți bani europeni se duc către persoane care nu produc valoare adăugată sau nu au producție. Și aici mă refer la sprijinul pe suprafață. Eu aș crește la 3-5 hectare eligibilitatea pentru fondurile europene și nu doar la un hectar. Ar trebui susținută producția și nu doar faptul că deții acel teren. Dacă vrem să fim competitivi ar trebui ca fondurile europene să fie fiscalizate.

Nu putem să dăm sute de milioane de euro unor beneficiari care nu pot justifica aceste sume. Ca să fim competitivi și să fim puternici pe piețele internaționale trebuie să lucrăm la aceste lucruri. “

„Deficitul estimat la 11 miliarde de euro reprezintă banii de care agricultura are nevoie ca să se dezvolte“

Prezent la eveniment, Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului fermierilor Români, partener al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană în organizarea acestor dezbateri, a declarat că este nevoie de o gândire strategică pe termen lung.

Acesta a menționat și programul AGRI4FUTURE prin care se dorește construirea unei platforme de consultare între fermieri, finanțatori și instituții și prin intermediul căruia speră să se identifice o politică agricolă integrata.

„Fermierii români care fac agricultură performantă, care generează ceea ce procesatorii duc mai departe către lanțurile de retail, sunt foarte competitivi. Aceștia sunt principalii actori în centrul unui cadru de regândire a relațiilor pe lanțul valorific și o regândire a modelului economic.

Clubul Fermierilor Români vede întărirea lanțului valorific agroalimentar prin niște piloni-măsuri.

Unul dintre acești piloni este investiția în procesare. Investițiile în procesare trebuie adaptate mai multor niveluri, naționale, locale etc, astfel încât să scoatem în evidență acest specific extraordinar pe care noi încă nu îl valorificăm.

Al doilea pilon foarte important este gestiunea apei în agricultură și asta are legătură și cu irigațiile și cu antigrindină, cu regândirea întregului sistem astfel încât să răspundă nevoii de apă.

Al treilea pilon face referire la gestiunea riscurilor în agricultură.

O abordare proactivă al acestui subiect ar putea face activitatea fermierilor mai puțin incertă și mai rezilientă. Digitalizarea este, de asemenea, un pilon important. Digitalizarea în agricultură și pe fiecare lanț agroalimentar este foarte importantă și presupune la început nu investiții în infrastructură, ci în resurse umane.

Dezvoltarea antreprenoriatului pentru că dezvoltarea unui alt model economic se poate face cu altfel de oameni. Spun de fiecare dată că nu poți să rezolvi o problemă cu aceeași minte care a creat-o.

Finanțarea pentru agricultură este primordială, dar, din nefericire, este neadecvată nevoilor și neprioritizată în raport cu aceste nevoi în România. Deficitul aproximat la 11 miliarde de euro reprezintă bani de care agricultura are nevoie ca să se dezvolte.“

Laura ZMARANDA

REPORTAJ VIDEO