Cristian Vlad Roman, crescător: „De dorit este să se creeze piaţă la export!“

De această dată am poposit la ferma lui Cristian Vlad Roman din satul Berghia, comuna Pănet, judeţul Mureş, care împreună cu tatăl său, din pasiune pentru animale, se ocupă de un efectiv numeros. Crescătorul este dezamăgit de dezinteresul autorităților și de lipsa susținerii în această perioadă destul de dificilă pentru sectorul zootehnic, în care prețul mielului a scăzut considerabil.

Ferma familiei Roman este condusă de tatăl Dorel şi de fiul Cristian Vlad, având un efectiv de 1.000 capete ovine, 30 de bovine, plus suine, cai semigrei şi alte animale care se includ într-o gospodărie mixtă, cu de toate (carne, lapte, ouă), plus 230 ha de teren, ne spune tânărul fermierul Cristian. „Totul a fost început de tatăl meu care are o dragoste uimitoare faţă de oi, el fiind fost lăcătuş, această pasiune moştenind-o de la unchiul său Prala, care era ciobanul satului, în Oroiu, din comuna Brad. Crescând lângă tatăl meu am luat şi eu să zicem acest virus, respectiv dragostea necondiţionată faţă de animale, la care nu am renunţat, eu fiind absolvent al unei Facultăţi de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, în prezent fiind în anul doi de studiu la Facultatea de Zootehnie, la USAMV Cluj-Napoca.“

Oi jieneşti, mândria crescătorilor

Tatăl Dorel a pornit la drum cu un efectiv de 300 de oi, rasă autohtonă Ţurcană, varietatea Breaza de Petroşani, iar în prezent stâna a ajuns să aibă 1.000 de capete, mai adaugă tânărul crescător. „Părinţii mei erau buni antreprenori, în perioada aceea aveau trei magazine deschise. Tatăl meu, fiind comerciant de animale şi măcelar, s-a decis să-şi cumpere oi, după ce a început să achiziţioneze încet-încet terenuri agricole (…), după cum ştim cu toţii, nu putem ţine animale dacă nu am avea terenuri. Rasa aleasă de noi este cunoscută şi sub denumirea de oi jieneşti deoarece provin de pe Valea Jiului; sunt oi cu mameloane mici, identice vacilor, ajungând, vorbim de cele originale, până la o greutate de 80-110 kg. La vremea aceea, noi am cumpărat şi cârlane, cca 100, dar şi berbeci. Văzând randamentul lor, caracteristicile oii de talie mare, cornoase, lână diferită, de toate felurile, creaţă, moale sau aspră, cu circumferinţa pulpei foarte mare şi mameloanele mai lungi, pot afirma că sunt şi oi de lapte extraordinare, care dau şi un litru la mulsoare, de aceea am rămas la această rasă. Printre altele, au şi un gust diferit al cărnii faţă de restul oilor; în opinia mea, este mai fragedă. Despre furajare pot spune că le dăm lucernă şi porumb, cât pot ele să mănânce. Avem mereu buncăre pentru furaje printre ele.“

O astfel de investiţie ca cea din ferma familiei Roman, ţinând cont că vorbim despre o varietate foarte scumpă de oi, nu poate fi estimată. „Eu cumpăr cârlani sau noateni cu 50-60 de milioane bani vechi, iar berbecii cu 1.500 de euro; berbecii noateni ajung între 600-700 de lei şi 1.000 de lei exemplarul. Dar aici vorbesc despre cele originale, cu genetică bună, nu despre corcituri. Totodată, facem produse finite precum caş, urdă, dar vindem şi laptele. Pe acesta din urmă îl colectează o firmă, iar produsele finite le vindem la unele magazine din Târgu Mureş“, a specificat Cristian.

Pandemia Covid-19 emană frică

În perioada de pandemie, în ferma de la Berghia s-a adunat şi foarte multă grijă deoarece totul trebuie ţinut sub control. „Nu lăsăm nici zilierii cu care muncim să se întâlnească cu nimeni deoarece ştiţi cum este, toată lumea poate fi suspectă, iar eu sunt foarte îngrijorat ca nu cumva să se îmbolnăvească vreunul dintre ei sau eu, că atunci toată activitatea fermei este compromisă şi asta ar însemna faliment. Încă îmi onorez comenzile, dar cu frică, recunosc! Sincer, în momentul actual, din cauza lipsei de personal şi profesionalism şi din cauza sistemului preţurilor de mizerie care sunt la noi în ţară nimic nu este stabil. Îmi doresc să pot continua această activitate cât de mult, dar să vedem ce va decide viitorul“, a mai adăugat Cristian.

Preţul la miel a scăzut considerabil

La ora actuală, de la 16 lei kg în viu, preţul la miel a scăzut în două săptămâni la 9 lei/kg, strigător la cer, din cauza acestei pandemii de care se folosesc samsarii, s-a mai plâns acesta înainte de perioada Paștelui. „De Paşte voi avea vreo 400 de miei la vânzare; în viu îi voi da la preţul de 15 lei/kg şi tăiat 22 lei/kg deoarece samsarii îşi bat joc de noi, se înţeleg între ei. Dar de vândut, dacă nu vând de Paşte, îi voi înţărca şi îi voi da la toamnă ori în vară, după ce trece această criză cu virusul.“

Vom mai vedea oi doar în poze?

Nemulţumirile apar şi la această fermă, iar lipsa de personal şi a sprijinului din partea autorităţilor pare să-l neliniştească pe crescătorul de la Berghia, acum în aceste vremuri dificile, unde chiar este nevoie de susţinere. „Noi, fermierii, suntem supăraţi din cauza lipsei de personal care se agravează an de an; din păcate, nu mai avem cu cine munci şi vom fi obligaţi să renunţăm la efectiv încet-încet ca urmare a sistemului creat în ţărişoara asta a noastră superbă din punct de vedere geografic, dar putredă la conducere (…), care încurajează omul să stea acasă cu ajutorul social, pe banii noştri, cei care plătim taxe şi impozite. Dacă acesta nu s-ar da, atunci omul nu ar avea altă alternativă decât să muncească. Al doilea of şi cred cel mai important este cel economic. Preţul la lapte, carne şi lână este pe ultimul loc. Nici nu ştiu sincer să vă calculez cât ar costa 1 litru de lapte sau 1 kg de carne la câtă trudă este (…), preţurile acum sunt mizerii. Din nefericire, noi fermierii nu ştim să fim uniţi şi nici nu cred că s-ar putea din cauza impactului socio-economic din fiecare zonă. Eu unul îmi permit să înţarc mieii, dar alţii sunt nevoiţi să îi dea, deoarece iarna sunt cheltuieli extraordinare şi este nevoie de bani. La noi nimeni nu te ajută, eşti într-o junglă rău famată (...). Dacă se va continua în ritmul acesta şi nu intervin autorităţile să ne ajute, să ne ofere consultanţă şi să creeze proiecte eligibile pentru a ajuta ţăranul român… vom mai vedea oi doar în poze. De dorit este să se creeze piaţă la export!“, încheie Cristian Vlad Roman.

Beatrice Alexandra MODIGA