Ca de obicei, la început de primăvară, câmpurile de rapiță se „umplu“ de capcane entomologice fie de tip bol, cu lichid (apă cu săpun ori apă cu detergent), fie capcane adezive. De voie, de nevoie, cultivatorii de rapiță au devenit entomologi amatori la începutul primăverii. În încercarea de a-și proteja culturile de atacul larvelor gărgărițelor tulpinilor, trebuie să știe cât mai exact când sosesc primii „musafiri nepoftiți“ în lan. În funcție de aceste informații, se poate aprecia când trebuie efectuat tratamentul de combatere a gărgărițelor, înainte ca femelele să apuce să își depună ouăle în tulpină. Dacă nu reușim să le oprim, atunci nu prea mai avem cu ce să intervenim împotriva larvelor aflate în interior, care încep să se hrănească și slăbesc planta, cu consecințele de rigoare care decurg din acest fapt.

În ultimii ani, în capcanele entomologice fermierii au constatat prezența unor gărgărițe foarte asemănătoare cu cele ale tulpinilor rapiței (C. napi). Este vorba despre gărgărița tulpinilor de varză (C. pallidactylus), specie care se aseamănă mult cu precedenta, deosebirea cea mai mare fiind prezența unei pete deschise la culoare pe aripi (foto 1).

Alte deosebiri sunt rostrul (ciocul), antenele, piesele bucale și extremităților tibiilor, care sunt roșcate în cazul speciei C. pallidactylus (în timp ce la C. napi sunt de culoare închisă). Este această specie mai mult sau mai puțin periculoasă pentru rapiță decât „titulara de drept“? Este la fel de periculoasă. Practic, modul de atac și pagubele sunt aceleași. În mod normal, femelele gărgăriței tulpinilor de varză depun ouăle în nervura principală a frunzelor de varză.

În prezent, o găsim și la rapiță. Și în acest caz, plantele de rapiță cu înălțime mai mică de 20 de centimetri sunt sensibile la atac. Dacă gărgărița tulpinilor de rapiță (C. napi) apare în natură la o temperatură a aerului mai mare de 9°C, cealaltă specie (gărgărița tulpinilor de varză – C. pallidactylus) poate apărea la temperaturi ceva mai scăzute, de 8°C. În literatura de specialitate se menționa faptul că gărgărițele tulpinilor de varză părăsesc locurile de iernare în luna aprilie.

În prezent, ca urmare a temperaturilor mult mai ridicate decât în mod normal, adulții acestei specii pot să apară încă din luna februarie! Mai mult, anul acesta, în primele zile ale ultimei luni calendaristice de iarnă, temperaturile au depășit +15°C și, ulterior, chiar 20°C, întrecându-se multe recorduri termice pentru această perioadă, în majoritatea zonelor țării. Practic, în luna februarie, vremea a fost foarte asemănătoarea cu cea din luna martie și chiar aprilie, în unele zile mai calde. În literatura de specialitate se menționează faptul că gărgărița tulpinilor de varză (C. pallidactylus) are 1-2 generații pe an, în timp ce gărgărița tulpinilor de rapiță (C. napi) are o singură generație pe an.

Conform cercetărilor efectuate la noi în țară, s-a constatat că, în cazul toamnelor călduroase, adulții speciei C. pallidactylus pot da naștere la a doua generație. Ei bine, lucrurile s-au schimbat substanțial! În zona de sud-est, a doua generație a apărut încă din vară! În urma monitorizării pe care am făcut-o în ultimii doi ani, în câmpul experimental cu rapiță de toamnă, de la INCDA Fundulea (vestul județului Călărași), am constatat că a doua generație a gărgăriței tulpinilor de varză (C. pallidactylus) a apărut în luna iunie, la începutul verii, în timp ce prima generație a apărut la începutul primăverii. Dar ce m-a mirat cel mai tare este faptul că mai mult de 90% dintre cele două specii de gărgărițe prinse în capcane aparțin speciei „titulară“ la varză (C. pallidactylus – gărgăriței tulpinilor de varză).

Acest lucru a fost confirmat și de alți specialiști pentru alte zone din sud-estul țării (județul Brăila) sau în vest (județul Timiș). De ce s-a schimbat această proporție nu se poate ști cu exactitate. Într-un fel poate fi și o veste bună pentru fermieri faptul că a scăzut ponderea gărgărițelor tulpinilor de rapiță. Dacă aceste insecte ar fi fost la fel de numeroase, la care s-ar adăuga și gărgărițele tulpinilor verzei, atunci ar fi fost o presiune de infestare și mai mare asupra rapiței, la început de primăvară.

Vestea mai puțin bună este că gărgărița tulpinilor de varză apare mai devreme decât cea a tulpinilor de rapiță. În viitor va fi o provocare din ce în ce mai mare să apreciem momentul cât mai exact când trebuie să efectuăm primul tratament cu un insecticid în primăvară pentru combaterea celor două specii de gărgărițe ale tulpinilor. Un lucru este cert: creșterea suprafeței semănate cu rapiță de toamnă oferă o „masă bogată“ acestor specii de insecte, primăvara devreme.

Este foarte important să monitorizăm culturile de rapiță, să amplasăm capcane galbene adezive sau de tip bol cu lichid, ca să știm cât mai exact când sosesc „musafirii nepoftiți“ în lan și apoi să efectuăm tratamentul în vegetație, conform protocoalelor în vigoare pentru aceste specii (despre care s-a tot scris în articolele precedente, precum și în ghidurile destinate cultivatorilor de rapiță). Rămân cu speranța că, într-un timp cât mai scurt, vor apărea, pe scară largă, sistemele moderne de monitorizare automată a dăunătorilor (inclusiv a celor două specii care fac obiectul acestui articol), care să ofere informații cât mai exacte fermierilor privind cel mai potrivit moment de efectuare a tratamentului în vederea realizării unei combateri cât mai țintite. Este, poate, una dintre singurele șanse să putem ține sub control rezerva dăunătorilor rapiței, în condițiile în care din ce în ce mai puține insecticide rămân pe piață.

Explicații foto

Foto 1 – Gărgărița tulpinilor de varză (C. pallidactylus) adult

Foto 2 – Cel mai simplu tip de capcană (adezivă) pentru monitorizarea dăunătorilor rapiței, primăvara devreme

Foto 3 – Multe gărgărițe ale tulpinilor de varză capturate în luna iunie (adulții au o pată albă pe spate, așa se deosebesc de C. napi)

Foto 4 – Larvele gărgărițelor tulpinilor. Tulpina atacată este curbată, în forma literei „S“, un simptom caracteristic al atacului

Foto 5 – Plante rupte de la bază, tulpina este slăbită ca urmare a atacului larvelor gărgărițelor tulpinilor

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Buha verzei (Mamestra brassicae)

Descriere: este un fluture nocturn de culoare cenușie, cu anvergura aripilor de 40-50 mm, cu linii transversale mai închise pe aripile anterioare, cu o maculă reniformă, înconjurată de dungi alb-gălbui, de forma literei „w“. Aripile posterioare sunt tot cenușii, cu marginile mai închise. Adulții depun ponta (1.500 de ouă/femelă) pe partea inferioară a frunzelor. Larva, cea care practic provoacă pagube în culturi, are la maturitate 35-40 mm, este de culoare verzuie până la brun-cenușiu, cu o dungă mediană pe partea dorsală și altele galbene, lateral, și capul negru. Pupa este brun-roșcată, de 20-40 mm, și asigură iernarea în sol a dăunătorului.

Atac: buha are două generații pe an, fiind un dăunător polifag; pe lângă varză atacă muștarul, rapița, conopida, mazărea, sfecla și tutunul. Larvele rod epiderma și parenchimul, perforează limbul sub formă de orificii neregulate, la un atac sever putând fi defoliată întreaga plantă. La varză, după formarea căpățânii, pătrunde în interiorul acesteia, unde lasă dejecțiile, ceea ce face produsul necomercial. Poate provoca pagube de până la 70-80%.

Combatere: Decis 2,5 EC – 0,04%, Dimilin 25 WP – 0,05%, Mospilan 20 SG – 0,0125%, Mavrik 2 F – 0,05%, aplicat la apariția larvelor. La soluțiile de tratament se folosește adjuvantul Silwet 77 – 0,05% sau aracet  – 0,2%.Tratamentul se repetă la 8-10 zile.

Limaxul cenușiu (Agriolimax agreste)

Descriere: adultul  atinge 30-40 mm lungime, are corpul lunguieț, îngustat posterior, de culoare galben-albicios până la cafeniu-deschis, brăzdat de numeroase dungi și pete negricioase. În zona capului prezintă două perechi de tentacule; cele superioare au rol de văz, iar cele inferioare – predominant tactil. Larva este de culoare cenușie, asemănătoare adultului, de dimensiuni mai mici. Iernează în stadiul de ou, depus în sol, la adâncimea de 2-4 cm.

Atac: este un dăunător nocturn, favorizat de primăverile și verile umede și răcoroase. Ziua se retrage în sol, pentru a se apăra de temperatură ridicată, soare și uscăciune, dar în perioadele ploioase atacă chiar și ziua. În timpul deplasării lasă pe sol o secreție vâscoasă care, în contact cu aerul, devine pergamentoasă-albă, simptom după care poate fi depistată prezența dăunătorului chiar și în lipsa acestuia. În prima fază preferă frunzele, la care distruge țesuturile dintre nervuri. Atacul este în vetre bine delimitate, cu aspect de pășunat. La varză, după formarea căpățânii, larvele și adulții se instalează printre frunze, producând gelificarea țesuturilor, aspect ce face recolta necomercială.

Combatere: măsuri agrotehnice plus, în timpul atacului, administrarea produsului Mesurol pe sol, în doze de 3-6 kg/ha.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Descriere: este un dăunător cu 2 sau 3 generații pe an și iernare în pământ, sub formă de pupă. Adultul are o anvergură a aripilor de 50-65 mm. Are corpul negru, cu peri alb-gălbui și aripi albe, cu vârfurile negre și două pete rotunde, tot negre, pe aripile anterioare. Fața inferioară este alb-gălbuie, cu vârfuri gălbui. Larva poate atinge 50 mm, are corpul de culoare cenușiu-deschis, prevăzut cu trei linii galben-portocalii pe partea dorsală, cap verde-deschis până la verde-cenușiu.

Atacul: cele mai mari pagube produc larvele din generația a II-a, la varza de toamnă. Primii fluturi apar în luna mai, depun ouă în grupuri de 50-100, incubația durează până la 12 zile, iar stadiul larvar numără 25-30 de zile, cu cinci năpârliri. În iulie apar fluturii din generația a II-a, ale căror larve aduc daune majore în iulie-august. Omizile tinere atacă în grup fața inferioară a frunzelor, rozând epiderma și parenchimul; cele din vârstele 3 si 4 atacă limbul întâi pe margine, apoi se hrănesc cu toată frunza, din aceasta rămânând doar nervurile.

Combatere: Actara 25 WG – 0,02% (120gr/ha, 600 l soluție/ha), Mospilan 20 SG – 0,025% (0,150 kg/ha p.c.), Confidor Energy – 0,06% (0,36 l p.c/ha,  administrare foliară, Karate Zeon – 0,015% (0,09 l/ha), Affirm – 1,5 kg/ha, Laser 240 SC – 0,03%. Pentru aderență se va folosi aracet – 0,2%.

Maria BOGDAN