Șocurile globale, precum pandemiile, conflictele și evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securității alimentare, datele World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale și de practica globală de agricultură¹, raportând o estimare de un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024.

Lumea este marcată în prezent de o criză alimentară în escaladare, caracterizată de prețuri ridicate și creșterea foametei. Nivelurile actuale sunt de 2,5 ori mai mari decât în 2016, când aceste cifre globale au început să fie înregistrate. Proiecțiile World Food Bank sugerează că fără acțiuni suplimentare, până în 2030 ar putea fi 950 de milioane de persoane grav afectate de insecuritate alimentară. Astfel, lumea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește securitatea alimentară globală.

Potrivit Indicelui Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a Unității de Informații Economice (EIU) și sponsorizat de compania agricolă internațională Corteva Agriscience. Din cele 113 țări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea și siguranța alimentelor, precum și sustenabilitatea și adaptarea. De-a lungul anilor, țara și-a menținut principalele puncte forte printre țările europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară.

Abordarea insecurității alimentare poate fi realizată prin metode cheie pentru transformarea sistemelor alimentare globale enumerate ca priorități pentru Banca Mondială pentru Alimente, cum ar fi accelerarea inovației agricole, intensificarea investițiilor necesare în alimente și nutriție și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu programe de urgență și reziliență. Mai mult, schimbările în practicile de cultivare pot reprezenta o opțiune, de exemplu, diferite studii în agricultură^2,3 evidențiază rolul cultivării rapiței în asigurarea unui sistem alimentar mai echilibrat și durabil. Aceasta devine o alegere esențială pentru fermieri prin diversificarea surselor de proteine vegetale și reducerea dependenței de uleiuri rafinate, promovând un sistem alimentar mai echilibrat și durabil.

Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiței îl reprezintă beneficiile ce țin de sănătate umană, produsul finit ulei de rapiță fiind recomandat pentru compoziția sa bogată în acizi grași Omega-3 și Omega-6, care sunt esențiali pentru sănătate inimii și a sistemului cardiovascular⁴. Consumul regulat de ulei de rapiță poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice⁵. Prin urmare, cultura de rapiță atrage și beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale și proteine.

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiței este adaptabilitatea sa la diverse condiții climatice și de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. La nivel local, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezistentă, cu multiple avantaje pentru fermierii români. Cultura de rapiță are un ciclu de creștere relativ scurt, ceea ce permite fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului.

Astfel, alegerea cultivării rapiței reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur și mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile. De exemplu, noii hibrizi de rapiță PT314 și PT315 din portofoliul Pioneer® al companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience reprezintă două soluții inovatoare pentru îmbunătățirea practicilor agricole. Aceștia sunt doi hibrizi productivi cu o eficiență superioară a utilizării azotului, conținut foarte ridicat de ulei și rezistență excelentă la boli. În plus, hibridul PT303 Sclerotinia Protector rămâne o alegere populară printre fermierii români, fiind unic în Europa datorită toleranței sale excepționale față de patogenul Sclerotinia sclerotiorum pentru acei fermieri care vizează recolte record și nu pot implementa corespunzător rotația culturilor.

Roland Heilman din localitatea Tărian, județul Bihor, a avut în sezonul de toamnă din 2023 trecută o suprafață de 100 ha semănată cu rapiță, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultură de grâu și a oferit o producție de 5.840 kg/ha: „Am început recoltatul la finalul lunii iunie și pot spune că am avut o producție foarte bună, PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiță, toată suprafața cu hibrizii Pioneer PT303 și PT313”, a declarat Roland.

Similar, în județul Argeș s-au înregistrat rezultate foarte bune în 2023, iar un exemplu este Cristian Anghel, care a obținut o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 ha cu rapiță semănată după grâu, terenul a fost dezmiriștit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till. Recoltatul a avut loc după data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, și pot spune că hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în condiții nu tocmai optime din punct de vedere climatic”, a punctat Cristian.

Activitățile agricole care se desfășoară în peisajul agriculturii pentru 2024 favorizează bunăstarea comunităților, iar Corteva se angajează să susțină agricultura, punând la dispoziția fermierilor români resurse esențiale pentru a face față insecurității alimentare, ajutându-i să atingă anual o productivitate și o durabilitate de durată.

¹ https://microdata.worldbank.org/index.php/catalog/6103

² Breeding Canola (Brassica napus L.) for Protein in Feed and Food - PMC (nih.gov)

³ Canola/Rapeseed Protein: Future Opportunities and Directions—Workshop Proceedings of IRC 2015 - PMC (nih.gov)

⁴ Evidence of health benefits of canola oil - PMC (nih.gov)

⁵ The effects of Canola oil on cardiovascular risk factors: A systematic review and meta-analysis with dose-response analysis of controlled clinical trials - ScienceDirect

Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

Într-un an agricol dificil din punct de vedere climatic mai ales pentru cultura rapiței, hibrizii Pioneer au demonstrat încă o dată faptul că la proba cântarului fermierii nu au cum să fie dezamăgiți. De exemplu, în vestul țării, hibrizii PT264 și PT225 au garantat fermierilor Achim Zeno Cătălin  și Nagy Attila producții de 5.970 kg/ha respectiv 5.060 kg/ha.                                

Achim Zeno Cătălin, din localitatea Șimand, județul Arad, lucrează în cadrul fermei Agroindustriala Scânteia 2.000 ha, iar anul acesta a cultivat rapiță pe 360 ha. În cadrul fermei, rapița ocupă un loc important și asta nu de ieri de azi, iar obiectivele agricultorului nu vizează mărirea suprafeței cultivate cu rapiță, ci producția obținută pe hectar.

“Anul acesta am semănat rapița după grâu și soia, trebuie să spun că în fermă respectăm cu strictețe rotația culturilor, iar rezultatele se văd. Mereu mergem pe tehnologia clasică: arătură, disc, combinator, iar în unele sole efectuăm chiar două treceri cu combinatorul. Înainte de semănat, în prima decadă a lunii septembrie, am aplicat îngrășăminte complexe, între 250 - 300 kg/ha. În toamnă am aplicat un erbicid și tratament pe bază de tebuconazol, un insecticid, dar și îngrășăminte foliare pe bază de sulf și bor. În primăvară am continuat cu tratamentele, 4 la număr: primul a constat în fungicid, insecticid și bor, al doilea doar fungicid și bor, iar ultimele treceri au fost doar cu insecticid. În ceea ce privește fertilizarea, am aplicat în primăvară între 300 și 400 kg/ha nitrocalcar, iar pe unele parcele am mai aplicat 100 kg/ha azot substanță comercială”, a punctat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că rapița nu a beneficiat de irigații, iar începând cu 6 aprilie, timp de 5 săptămâni, nici măcar nu a plouat. Producția de 5.970 kg/ha a fost obținută pe o solă de 5 ha, singura care a beneficiat de ploaie în perioada menționată, iar în celelalte sole, au obținut producții cuprinse între 4.200 și 5.000 kg/ha.

“Nu am avut probleme, a fost un an bun, iar la acest aspect au contribuit mai mulți factori. Respectăm rotația culturilor, am pregătit terenul cum trebuie astfel încât să păstrăm apa în sol, ia la semănat și după semănat, am avut parte de ploi. În ceea ce privește hibridul PT264 am constat faptul că a ramificat de jos, tulpinile au fost foarte sănătoase, iar plantele au avut o talie mai înaltă, dar au fost rezistente și am obținut rezultate pe măsura așteptărilor. Am fost și feriți de evenimente neplăcute, cum ar fi grindina. Este adevărat că am avut ploi și vânturi puternice, dar grindina ne-a ocolit”, a mai adăugat agricultorul arădean.

În această toamnă fermierul va semăna rapiță pe o suprafață între 200 - 300 ha, dintre care 150 ha vor fi semănate cu hibridul PT264, iar pentru a se convinge de potențialul altor noi hibrizi din portofoliul Pioneer, îi va testa pe unele sole. 

  În județul Bihor, localitatea Săcuieni, hibridul PT225 i-a oferit fermierul Nagy Attila producția de 5.060 kg/ha. “Lucrez în cadrul fermei Atiagro 1.200 ha, rapiță am avut pe 210 ha. A fost un an bun pentru această cultură și nu am avut probleme. Am semănat după grâu, am arat și la pregătirea terenului am avut grijă să nu pierdem apa din sol, am nivelat și am aplicat triplu 15 – 220 kg/ha, am mai efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat începând cu 25 august. Apoi am aplicat un erbicid, un insecticid și un fungicid. În primăvară, în jurul datei de 20 martie, am aplicat 250 kg/ha nitrocalcar, după care 100 kg/ha îngrășământ pe bază de azot. Am mai dat un insecticid și un foliar pe bază de sulf, apoi un pachet cu insecticid, fungicid și foliar pe bază de bor. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la finalul lunii iunie”, a specificat fermierul campion.

Mulțumit fiind de rezultatele obținute, agricultorul intenționează ca în această toamnă să semene 300 ha cu rapiță, dintre care 200 ha cu hibridul PT225, iar diferența cu PR46W14 și alți hibrizi noi Pioneer.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Divizia combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.