Premierul Victor Ponta a anunţat luni că a discutat cu colegii din Uniunea Social Liberală (USL, alianţă, la guvernare) principalele direcţii de rectificare bugetară, care prevăd, între altele, un sprijin substanţial pentru agricultorii afectaţi de secetă.

"Am discutat cu colegii din USL principalele direcţii de la rectificarea bugetară, care va avea loc ori la sfârşitul acestei săptămâni ori săptămâna viitoare, rectificare prin care ne vom ţine de cuvânt cu lucrurile pe care le-am promis în campanie, în opoziţie - în primul şi în primul rând un sprijin substanţial pentru agricultură şi pentru acele persoane afectate de secetă. Şi sunt foarte mândru şi bucuros că putem să-i ajutăm pe oamenii afectaţi de secetă, pe agricultorii care au astfel de probleme (...) Ştiu că banii pe care noi îi dăm reprezintă doar o mică parte din ceea ce se va primi de la Uniunea Europeană şi că, dacă în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune din cauza gravelor nereguli comise în perioada 2099-2011 sunt foarte mari probleme, din fericire, la plăţile directe în ceea ce priveşte politica agricolă comună stăm foarte bine", a spus premierul, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii USL.

La rectificarea bugetară, a mai precizat şeful Executivului, vor fi alocaţi bani pentru achitarea tuturor datoriilor către însoţitorii persoanelor cu handicap, către plata arieratelor autorităţilor locale.

"Avem un angajament cu FMI de a reduce arieratele în zona autorităţilor locale. Acolo, în ultimii ani, a fost un fel de haiducie, s-au dat la câţiva de la Partidul Democrat Liberal (PDL, în Opoziţie) şi în rest la nimeni niciun leu", a afirmat premierul.

Rectificarea mai prevede bani pentru funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), unde, potrivit premierului, erau nişte mari restanţe, dar şi pentru redeschiderea unor spitale şi pentru deblocarea unui număr de posturi importante în sistemul sănătăţii.

Nu în ultimul rând, Victor Ponta s-a referit la pensiile militare din sistemul apărării naţionale şi de securitate naţională şi interne.

"Există încă o problemă discutată în USL şi pe care o vom discuta şi la nivel guvernamental - cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Apărării Naţionale. Putem să găsim o soluţie pentru pensiile militare, atât cele din sistemul apărării naţionale, cât şi cele din celelalte sisteme - sistemul de securitate naţională şi MAI. Dacă reuşim şi acest lucru, înseamnă practic că am reuşit în aceste şase luni de guvernare să îndreptam cea mai mare parte din lucrurile nedrepte făcute de preşedintele Băsescu şi guvernele sale", a susţinut premierul Ponta.

Sursa: AGERPRES

Analiza Mediafax: Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune a fost, în luna septembrie, de doar 0,01%, Comisia Europeană rambursând direct României puţin peste un milion de euro, în condiţiile în care sunt blocate plăţile pe principalele cinci programe operaţionale. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la 30 septembrie rata de absorbţie reală pentru fondurile structurale şi de coeziune disponibile prin cele şapte programe operaţionale a crescut la 9,70% faţă de 9,69% la 30 august, în această lună nivelul plăţilor directe de la Comisia Europeană crescând doar cu 1,19 milioane de euro.

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt întrerupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

In prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor, după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

Întârzieri şi probleme de sistem, reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld), dezvoltarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

In ciuda semnării până la sfârşitul 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi capacitate administrativă slabă, pe fondul şi al tăierii salariilor funcţionarilor şi blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi autorităţilor de management ale programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii, mai repede şi mai mulţi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor, înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor UE. ""Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban. El arăta, pe 10 februarie, că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene, pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 20142020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011. Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu în martie, care trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare, apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp, prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.

Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte. La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adică peste 75 milioane de euro.

Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "în timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului român a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul Executiv un minister al fondurilor europene.
Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat.

Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor UE, după modelul polonez. Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.

Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013, anunţată de către ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3...

Funcţionarii din sistem vor trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Sursa: Monitorul de Galati

Concursul pentru angajarea celor 8 directori generali adjuncţi la nivel regional şi a 42 de directori la nivel judeţean a avut loc vineri la Ministerul Agriculturii. Cele 50 de posturi suplimentare, care le dublează pe cele existente, vor fi plătite din fondurile PNDR 

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a organizat vineri un concurs pentru angajarea a nu mai puţin de 50 de cadre de conducere, respectiv 8 directori generali adjuncţi pentru, cele 8 centre regionale şi 42 de directori pentru cele 42 regionale, dublând astfel numărul posturilor de conducere şi, inclusiv, costurile de salarizare.

Cele 50 de salarii ale noilor directori vor fi plătite, pe o "perioadă determinată" neclară, Nota de fundamentare fiind în contradicţie din acest punct de vedere cu cele specificate în ordonanţa de urgenţă.

Astfel, potrivit OUG 24/2012, suplimentarea posturilor se face până în 2013 inclusiv, iar în Nota de fundamentare până în 2020...
Potrivit anunţului APDRP, vineri s-a organizat concurs "pentru ocuparea posturilor vacante de conducere, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată", posturile de directori generali adjuncţi gradul II fiind "vacante" (după cum susţine anunţul) la Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală din Nord-Vest; Sud-Est; Sud-Muntenia; Sud-Vest Oltenia; Vest România; Nord-Vest; Centru; Bucureşti- Ilfov.
Pentru cele 42 de Oficii Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aflate în fiecare judeţ al ţării s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de "director gradul II".

Pentru ocuparea posturilor de directorii generali adjuncţi de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 5 ani, vechime în funcţie de conducere n r ar costa / î salariile noilor U directori' mii. lei APDRP minimum 3 ani şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

Pentru ocuparea posturilor de directori de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 3 ani, vechime în funcţie de conducere minimum 1 an şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

Suplimentarea posturilor se face în baza OUG 24/2012 care prevede angajarea până în 2013...

Dublarea numărului de posturi la APDRP se face în baza OUG 24 din august 2012 pentru modificarea OUG 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APDRP, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD.

Potrivit acesteia, directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se subordonează directorului general adjunct al centrului regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit de care aparţine oficiul judeţean, iar directorii adjuncţi se subordonează directorilor oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.

Directorii generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit şi directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se încadrează cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pe bază de concurs, pe perioada derulării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, dar nu mai târziu de data ultimei plăţi efectuate din FEADR.

... iar Nota de fundamentare până în 2020

Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, angajarea pe perioadă "determinată" a directorilor se face "având în vedere necesitatea elaborării documentelor programatice pentru perioada 2014-2020, în vederea implicării active şi formale a Agenţiei în colaborarea cu Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale".

Astfel, se suplimentează numărul total de posturi al Agenţiei prin redistribuirea unui număr de 29 de posturi vacante din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură judeţene şi a unui număr de 21 de posturi vacante din structura Inspectoratului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor, instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Cheltuielile de personal aferente funcţiilor nou create de directori generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, respectiv funcţiilor de directori ai oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, se suportă din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi de la bugetul de stat, aşa cum sunt prevăzute în capitolul "Cheltuieli directe" din măsura 511 "Asistenţă tehnică" din cadrul PNDR", se arată în Nota de fundamentare.

Cele 50 de salarii suplimentare ar costa PNDR 2,5 mii. lei în plus în fiecare an

Potrivit veniturilor salariale postate pe site-ul instituţiei, anul trecut APDRP a avut 1.503 angajaţi, dintre care 8 directori ai Centrelor regionale şi 42 de directori adjuncţi, fiecare director de centru regional încasând lunar între 4.950 şi 5.625 lei, iar directorii adjuncţi între 4.095 şi 5.880 lei.
Luând în calcul că fiecare dintre cei 8 noi directori generali adjuncţi angajaţi la centrele regionale va încasa cel puţin 5.000 lei pe lună, rezultă că PNDR va plăti 40.000 lei pe lună şi 480.000 lei pentru fiecare an.

în cazul celor 42 de noi directori ai oficiilor judeţene la un minim de 4.000 lei pe lună PNDR va scoate din buzunar 168.000 lei şi 2,016 mii. lei într-un an.
Cumulate, cele 50 de noi posturi vor aduce costuri suplimentare de 2,5 mii. lei anual...

Sursa: Curierul National

Unităţile româneşti de producţie şi procesare carne interesate să exporte pe piaţa rusă vor fi verificate, începând din 5 noiembrie, de specialiştii serviciilor veterinare din Federaţia Rusă, care se vor afla în România pentru o perioadă de 14 zile. 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, remis luni AGERPRES, Serviciul Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) al Federaţiei Ruse a anunţat că va da curs solicitării României de a trimite specialişti, începând cu data de 5 noiembrie a.c. pentru o perioadă de 14 zile, la unităţile româneşti de producţie şi procesare de carne, interesate să exporte pe piaţa rusă. Acest demers va permite producătorilor români de produse de origine animală să intre pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş.

"Acest pas, pe care Federaţia Rusă îl face acum, este unul extrem de important pentru producătorii români. Vorbim de o piaţa nouă, cu reguli diferite de cele ale Uniunii Europene, şi o piaţă care a fost inaccesibilă României de foarte mulţi ani. De când am venit la minister, producătorii şi procesatorii de produse din carne, interesaţi m-au rugat să le înlesnesc comerţul cu produse de origine animală, pe piaţa din Rusia. În acest scop am avut o întrevedere cu ministrul rus al Agriculturii, care m-a asigurat că în cel mai scurt timp posibil vor fi începute verificările la unităţile româneşti de producţie şi procesare de carne", a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Rusia a început demersurile necesare în vederea deschiderii pieţei proprii pentru comercializarea produselor româneşti de origine animală, în urma întrevederii dintre ministrul român al Agriculturii şi omologul său din Federaţia Rusă, Fiodorov Nicolai Vasilievici, care a avut loc în data de 10 octombrie 2012.

Sursa: AGERPRES

Crescătorii de animale pot solicita Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) adeverinţe pentru obţinerea de credite pentru finanţarea activităţii curente.

Beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare din sectorul zootehnic, care se ocupă cu creşterea bovinelor, ovinelor şi caprinelor pot obţine astfel fondurile necesare până la efectuarea plăţii primelor pe exploataţie şi pe cap de animal.

Până la această dată APIA a încheiat convenţii cu CEC Bank, BCR, BRD, OTP Bank, Banca Transilvania, Raiifeisen Bank, Procredit Bank, Creditcoop, Intesa Sanpaolo România, Bancpost, Pireus Bank, Garanţi Bank, Banca Carpatic, Unicredit Ţiriac.

Condiţiile de solicitare prevăd ca solicitantul să fi cerut subvenţia pe acest an şi că acesta a fost verificat.
Valoarea creditului acordat de bănci este de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei. Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditelor.

Subvenţia la bovine este de 500 de lei pe cap de animal, iar la ovine şi caprine de 40,8 lei pe cap de animal.

Sursa: Ziarul de Vrancea

O Tămâioasă românească de la Pietroasa şi o Fetească neagră de la Senator Focşani au fost desemnate reginele vinurilor la concursul de vinuri din acest an. Vinurile din concurs au mai fost premiate cu 69 de medalii de aur şi argint.

Concursul de vinuri de la Festivalul Viei şi Vinului Bachus 2012 şi-a desemnat câştigătorii. Marea Medalie de Aur pentru vin alb a fost câştigată, la cea de-a IlI-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri "Bachus 2012", de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Pietroasa, judeţul Buzău, cu o Tămâioasă românească din 2003, iar Marea Medalie de Aur pentru vin roşu a fost câştigată de către compania Senator Prodimpex SRL Focşani cu o Fetească neagră din 2009. "Tămâioasa românească şi Chardonnay-ul de Vrancea sunt vinuri care au început să fie apreciate în toată lumea. Marile note în concursurile internaţionale le-a luat Tămâioasa, Feteasca neagră şi Cabernetul. Clima dulce, cu un grad mai puţin temperatura anuală, în zonele viticole face să crească mult calitatea strugurilor", ne-a spus Gheorghe Crăciunescu, membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România.

Vincon Vrancea SA a obţinut la rândul său Marea Medalie de Aur pentru Jad, un vin ars vechi de 28 de ani, una dintre cele mai sofisticate băuturi din portofoliul companiei de vinificaţie.

32 de medalii de aur şi 37 de medalii de argint

La cea de-a treia ediţie a concursului, organizat în municipiul Focşani de către Consiliul Judeţean şi Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, membrii juriului au acordat, pentru cele 246 de probe înscrise, 32 de medalii de aur şi 37 medalii de argint. Cele mai multe medalii de aur - şase - au fost câştigate de către Vincon Vrancea SA.

Medalii de aur au mai fost câştigate de: Apcovin Impexp SRL Focşani (1 medalie), Bucium SA (2 medalii), Budureasca SRL, Gura Vadului (1 medalie), Cari Reh Winery SRL (1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), DVFR Sahateni (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com Internaţional (2 medalii), Natura SRL Ţifeşti (1 medalie), Nicoară şi Fiul SRL Bucureşti (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Senator Prodimpex SRL Focşani (1 medalie), Speed SRL Huşi (1 medalie), Vinex Odobeşti SRL (3 medalii), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), Vinicola Avereşti (3 medalii).

Medaliile de argint

Câte 4 medalii de argint au fost câştigate cu vinurile de la Vincon Vrancea SA, Senator Prodimpex SRL Focşani şi Speed SRL Ffuşi. Au mai câştigat medalii de argint: Agrofarm Grup SA Piteşti (1 medalie), Bucium SA ( 2 medalii), Budureasca SRL Gura Vadului ( 1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), Grand Via (1 medalie), Jalba Ionel - Unirea Odobeşti (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com SRL International (2 medalii), Mustăţea Nicuşor (1 medalie) Natura SRL Ţifeşti (3 medalii), PF Nica Vasile (1 medalie), Rovit SA Valea Călugărească (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Vinex Odobeşti SRL (1 medalie), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), VioVin Prodserv SRL Odobeşti (1 medalie) şi Vitipomicola SA Sâmbureşti (1 medalie).

Concursul Naţional de Vinuri "Bachus 2012" s-a desfăşurat la Ateneul Popular "Maior Ghe. Pastia" din Focşani, fiind înscrise în concurs probe de vin alb, vin roşu, şampanie şi cognac din podgoriile Vrancei, dar şi din restul regiunilor viticole din România.

Concursul Naţional de Vinuri organizat la Focşani, în prioada 20-21 octombrie 2012, în cadrul Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului, a devenit deja o tradiţie, cu fiecare ediţie înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de participanţi, după cum susţin organizatorii. La ediţia precedentă, marele câştigător al Concursului Naţional de Vinuri a fost Vincon Vrancea SA, care a luat cele două medalii de aur ale festivalului, pentru o Tămâioasă Românească din 2008 şi pentru o Fetească Neagră din 2009.

În anul 2010 Concursul Naţional de Vinuri, la care au participat 38 de podgoreni, a fost câştigat de către societatea viti-vinicolă din Vrancea, Mera Com Internaţional, cu o Fetească Regală din 2009 (Marea Medalie de Am' pentru vin alb) şi Apcovin cu un Cabernet Sauvignon din 2009 (Marea Medalie de Aur pentru vin roşu).

Sursa: Ziarul de Vrancea

România participă cu 56 de companii la ediţia din acest an a târgului de industrie alimentară SIAL 2012, - al doilea mare târg alimentar din Europa, după ANUGA - eveniment care se desfăşoară, în perioada 21-25 octombrie 2012, la Paris (Franţa).

"O parte dintre expozanţii români de la SIAL 2012 au propriile standuri, iar o parte îşi vor expune produsele în standul Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), şi aici este vorba de magiunul de Topoloveni, apele minerale Borsec, cârnaţii de Pleşcoi, produsele Doripesco, vinurile de Urlaţi-Dealu Mare şi Sâmbureşti, Aqua Carpatica. Acestea sunt branduri demne de a reprezenta România la o manifestare de acest gen", a declarat preşedintele APAR, Ştefan Pădure, care este şi manager al firmei de consultanţă în industria cărnii SmartScop Management.

Prezenţa la acest eveniment este susţinută prin programele derulate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) prin Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS), bugetul alocat acestui târg fiind de aproximativ 1,1 milioane de lei.

Strategia Naţională de Export a României, elaborată de direcţiile de specialitate din MECMA, include pe lista priorităţilor anului 2012 promovarea produselor agroalimentare româneşti pe pieţele externe, dar şi a produselor inovative. Bugetul total alocat pentru promovarea produselor româneşti la export în 2012 este de 40 de milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul precedent, potrivit datelor CRPCIS.

Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual, are o contribuţie de 8% în Produsul Intern Brut (PIB) şi asigură locuri de muncă pentru aproape 200.000 de angajaţi, potrivit datelor Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta.

Ramura de procesare a cărnii deţine cea mai importantă contribuţie în sectorul industriei alimentare, cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmată de panificaţie, cu 1,1 miliarde de euro, şi de băuturile răcoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro, producţia cărnii cu o pondere de 840 de milioane de euro şi produse lactate cu 800 de milioane de euro.

Sursa: AGERPRES

Potrivit proiectului de OUG pentru rectificarea bugetului de stat pe 2012, veniturile acestuia se diminuează cu 1.095,1 milioane lei pe următoarele categorii:

- TVA - cu 1.309,5 milioane lei, din care 1.070 milioane lei vor fi alocări suplimentare către bugetele locale;

- sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate - cu 1.476,5 milioane lei, sume redistribuite la bugetele locale;

- impozit pe venit şi salarii - cu 103,5 milioane lei;

- venituri din capital - cu 100 milioane lei.

Cheltuielile vor fi majorate cu suma totală de 307,7 milioane lei:, astfel: cele de personal, cu 59,8 milioane lei; cu bunuri şi servicii, cu 98,6 milioane lei; cu subvenţiile agricole, cu 143 milioane lei.

Sursa: Cuget Liber

Ministerul Agriculturii va aloca luna viitoare 80 de milioane de euro pentru o nouă sesiune de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie, a anunţat vineri ministrul Daniel Constantin.

"Există în continuare o solicitare foarte mare pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie. De aceea am decis, la nivelul Ministerului Agriculturii, să alocăm în luna noiembrie cel puţin 80 de milioane de euro unei noi sesiuni de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie. în momentul de faţă se importă, din păcate, întrun procent foarte mare, şi atunci este nevoie să dezvoltăm în acest sector această verigă care lipseşte sau este insuficientă", a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.

Sursa: Brasovul tau

În timp ce în supermarketuri rafturile sunt pline de legume de import, tone de legume româneşti se strică pe câmp, deoarece agricultorii nu au unde să-şi vândă produsele. Şi în vreme ce importurile de fructe şi legume aproape că desfiinţează producţia locală, autorităţile cer de la UE finanţare mai multă pentru cultivarea terenurilor agricole.

România a solicitat, în septembrie, Comisiei Europene să ia în calcul, prin noua Politică Agricolă Comună, o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care să se calculeze alocări financiare, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE.

România poate pierde 800 milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012. Aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.

Sursa: Azi