Scris de Lumea Satului în 17 Mai 2024. Publicat în Agrotehnica.

Gărgărița frunzelor de lucernă (Hypera variabilis) poate devora cultura

În următorii ani se va pune accent pe leguminoasele pentru boabe (mazăre, fasole, lupin, năut, linte etc.) și pentru furajare (lucernă, trifoi, ghizdei, sparcetă etc.). Se dorește ca aceste suprafețe să crească în viitor, ca parte a bine-cunoscutei politici de înverzire a agriculturii (Green Deal).

În noul plan național strategic sunt prevăzute stimulente pentru creșterea suprafețelor cultivate cu aceste culturi. Cu toții știm că lucerna este regina plantelor furajere. În același timp este și „regina insectelor“. Toate părțile aeriene și subterane ale acestei plante sunt în „meniul“ multor specii de insecte dăunătoare. Una dintre acestea este gărgărița frunzelor de lucernă (Hypera variabilis). Specia are o generație pe an, iernând ca adult în sol, în crăpăturile solului sau sub resturile de plante rămase în sol. Primăvara, când temperatura medie a zilei ajunge la 9-10°C, apar în câmp adulții hibernanți care se hrănesc cu frunzele și speciile diferitelor specii de leguminoase, inclusiv lucerna. După hrănire și copulație are loc depunerea pontei. În primul stadiu de dezvoltare, larvele sunt miniere; ulterior, pe măsură ce se dezvoltă, apar la suprafața organelor atacate, hrănindu-se cu frunzele pe care le scheletuiesc. După ce au consumat frunzele, larvele rod vârful tulpinilor, care se pot usuca. În primele două vârste, larvele acestei specii sunt scumpe la vedere, stând mai mult ascunse la baza lăstarilor și între frunzele mici, nedesfăcute. În următoarele două stadii, larvele pot fi observate pe suprafața organelor atacate cu care se hrănesc. Noii adulți apar în lunile iunie-iulie, se mai hrănesc aproximativ o lună, după care intră în diapauză estivală și apoi în hibernare. Atacul acestora este mai puțin păgubitor, gărgărițele perforând partea aeriană a plantelor, în general fără consecințe negative asupra producției. În schimb, larvele sunt foarte vorace și, mai ales, foarte păgubitoare. Pentru început consumă frunzele, apoi trec la vârfurile de creștere. Când acestea din urmă sunt atacate, dezvoltarea lăstarilor este oprită. Un atac ridicat poate duce la o depreciere calitativă a masei vegetale, care poat fi improprie pentru consumul animalelor. De regulă, atacul are loc în vetre, caz în care plantele se văd de la distanță ca și cum ar fi arse. Seceta din primăvară și temperaturile ridicate, reprezintă cele mai favorabile condiții pentru manifestarea atacului acestei specii dăunătoare. Iar, din păcate, exact acestea sunt condițiile meteo dominante, din sud-estul țării, din ultimii ani.

În mod normal, adulții hibernanți apar în ultimele două decade ale lunii aprilie, iar larvele apar în mai și iunie. În ultimii ani am văzut atac ridicat și în ultima decadă a lunii aprilie. Cel mai probabil, ca urmare a temperaturilor mai ridicate decât în mod normal, adulții hibernanți pot să apară mai repede, ceea ce înseamnă posibilitatea ca larvele să apară la sfârșit de aprilie.

Combaterea acestui dăunător din lucerniere este destul de dificilă. În primul rând, există din ce în ce mai puține insecticide omologate pentru tratamentele în vegetație la cultura lucernei. De asemenea, trebuie respectat cu strictețe intervalul de pauză dintre aplicarea tratamentului și prima coasă de lucernă. Având în vedere că insecticidele omologate pentru cultura lucernei sunt, în general, piretroizi de sinteză, trebuie acordată o mare atenție ca, în momentul efectuării tratamentului, să nu fie vânt care poate să ducă soluția de stropit (derivă) către pomii înfloriți aflați în apropiere care, în acea perioadă, sunt vizitați de polenizatori. Înainte de aplicarea tratamentului ar trebui luate toate măsurile de prevenire a atacului, cum ar fi grăparea lucernierelor în toamnă pentru distrugerea adulților hibernanți sau a larvelor ori cosirea timpurie a lucernei în primăvară.

Referitor la tratament, acesta trebuie aplicat la câteva zile după apariția primelor gărgărițe adulte în lucernieră, în primăvară sau când 15% din plante au simptome de atac. În practică este foarte dificil de apreciat cât mai exact momentul când trebuie efectuat tratamentul. O soluție ar fi sistemele automate de monitorizare (capcane entomologice digitale). De asemenea, cine are posibilitatea, se recomandă să efectueze zboruri cu dronele, deasupra lucernierelor, pentru a încerca să identifice vetrele de atac și să aplice un tratament localizat. Din păcate, și acest lucru este dificil în această perioadă, mai ales în sud-estul țării, când vânturile de primăvară sunt ca la ele acasă. Realitatea este că foarte puțini cultivatori de lucernă își pot permite această tehnică modernă, prin urmare este foarte importantă monitorizarea lucernierelor, să luăm „la pas“ cultura, pentru a depista cele mai timpurii semne de atac și a lua măsurile necesare.

Ca variantă de rezervă, rămâne cosirea timpurie a lucernei, în cazul în care apar vetrele de atac, dar acest lucru înseamnă un minus financiar pentru fermieri. Deocamdată nu sunt multe cercetări privind combaterea biologică a gărgăriței frunzelor de lucernă, în principal din cauza lipsei fondurilor, dar și a personalului specializat pe această cultură.

Trebuie avut în vedere că dacă vor crește suprafețele cu leguminoase, implicit va crește și rezerva de insecte dăunătoare. Spre deosebire de cereale, floarea-soarelui sau rapiță, opțiunile de combatere a dăunătorilor leguminoaselor sunt mult mai reduse. Tocmai de aceea este important să fie aplicate, ca la carte, toate măsurile de prevenire a atacului. Din păcate, schimbările climatice sunt favorabile multor specii de insecte dăunătoare, incluisv gărgărița frunzelor lucernei.

Explicații foto

Foto 1-2 – Larva gărgăriței frunzelor de lucernă (Hypera variabilis) pe frunzele de lucernă