George Stănică: „În weekend supermarketurile ar trebui închise pentru ca și țăranii să-și poată vinde produsele în piețe“
În satul Șintești, din comuna Vidra, județul Ilfov, majoritatea familiilor au câte un solar în grădina casei. Micii producători trăiesc cu această sursă de venit. Munca lor nu se oprește aproape niciodată, dar pentru mulți dintre ei truda pământului este singurul lucru pe care l-au învățat și care le aduce mulțumire. În familia Stănică legumicultura este o moștenire care s-a predat din tată-n fiu, dar vremurile s-au schimbat și micii producători trăiesc din ce în ce mai greu din munca lor.
„Nu ne-am îmbogățit cultivând legume“
George Stănică spune că se ocupă cu cultivarea legumelor de mulți ani, de cel puțin 30 de ani. Este o activitate pe care a preluat-o de la părinții lui și a dus mai departe această tradiție.
„Astăzi este ca o mică afacere de care ne ocupăm doar eu și soția. Ne mai ajută și părinții mei. Nu o să renunțăm la solarii, dar o să începem să cultivăm din ce în ce mai puțin pentru că nu mai putem să muncim. O să punem mai puține răsaduri, doar cât să ne întreținem pentru că nu mai avem putere. O să îmbătrânim și nu o să mai putem pune atâtea mii de fire de roșii, mai ales că facem asta singuri. Noi nu ne permitem să plătim oameni să muncească cu noi. Eu duc soția la piață și mă întorc la muncă în solarii. Mă mai ajută tata să învelim, să dezvelim roșiile, mama mai pregătește de mâncare. Dar nu știu ce o să facem când o să îmbătrânim. Eu am vreo 15 ani de muncă, dar soția nu a fost angajată deloc. Ne gândim și noi cum o să fie mai târziu cu o singură pensie. Nu am plătit taxele că din legumicutură nu am avut atâția bani. Nu ne-am făcut case, doar am trăit cu banii pe care i-am câștigat. Nu reușim să strângem bani de la an la an.“
Legumele românești sunt deja în piețe. Micii producători au avut un start bun anul acesta, așa că salata, ceapa și ridichiile sunt pe tarabele lor. Cumpărători să fie, că marfă românească sănătoasă și de calitate este suficientă, spun aceștia. Familia Stănică are două solarii, fiecare cu o suprafață de 1.000 mp, unde cultivă legumele, dar și un solar în care pregătește răsadurile.
„Primăvara a început foarte bine, timpul ne-a ajutat. Față de alți ani am avut o iarnă blândă. În martie am ieșit pe piață cu salată, ceapă verde și ridichii. Pe parcursul anului cultivăm roșii, castraveți, ardei iute și gras, varză, dovlecei, toamna avem țelină, conopidă, varză roșie, praz. Punem în pământ toate legumele cărora le merge bine în zona noastră. Cumpărăm sămânța și ne facem noi răsadurile într-un solar încălzit cu godin.“
„Înainte vindeam și 1.000 de salate pe zi, acum de abia dăm 50“
Micii producători sunt astăzi prinși într-o concurență căreia abia îi pot face față. Supermarketurile, cu diversitatea de produse puse la dispoziția clientului tot timpului anului, distrug încet, dar sigur munca țăranului român, spune George Stănică.
„Înainte, când vindeam în piața Crângași, făceam două curse către București, pentru că mă suna soția să îmi spună că nu mai are salată. Vindeam 1.000 de salate pe zi. Acum abia vindem 50 de salate pentru că «ne-au omorât» angrourile și supermarketurile. Oamenii se duc acolo chiar dacă legumele din Turcia, Olanda arată cum arată. Cum ar fi ca statul să închidă supermarketurile sâmbăta și duminica, cum este și în alte țări? Așa vine lumea în piață și putem și noi să vindem marfa. Noi dimineața la 4 recoltăm salata și la 6 este deja pe tarabă. Înainte vindeam toată marfa, acum rămâne de pe o zi pe alta și trebuie să o dai mai ieftin.“
Munca pământului, a celui care pune pe masa oamenilor hrană, este inestimabilă. Și totuși micii producători români sunt luați la rost, spune legumicultorul din Sintești, atunci când încearcă să își vândă marfa la un preț mai bun. Prețurile legumelor românești au rămas la fel în ultimii ani pentru că puterea de cumpărare este scăzută. Este un compromis pe care țăranul român trebuie să îl facă, chiar dacă uneori profitul lui este la limita investițiilor făcute.
„Oamenii găsesc toată iarna verdețuri în supermarket și când noi, țăranii, aducem în piețe marfa auzim că sunt prea scumpe produsele noastre. Dar ei nu știu câtă sudoare presupune asta și câtă muncă facem. Chiar îi îndemn pe toți cei de la oraș să cumpere produsele țăranilor. Noi avem produse foarte proaspete, nu sunt tratate chimic, cum se spune. La noi se vede clar că nu folosim substanțe chimice pentru că nu toate produsele arată la fel, unele sunt mai mici, alte mai mari, altele nu cresc.“– George Stănică
Laura ZMARANDA
- Articol precedent: Cu pasiune, duce afacerea legumicolă a familiei mai departe
- Articolul următor: Cum să scoți bani din iarba verde. Proiectarea grădinilor 3D, un trend ascendent pentru un peisagist din Dorohoi